Categorie: Românii de lângă noi

09 FEB.

Festivalul Tobei „Svarglijada” – o manifestare a tradiției și gastronomiei locale în Lokve (Sân-Mihai) – Serbia

În perioada 7-8 februarie 2025, la Căminul Cultural din Lokve (Sân-Mihai), a avut loc cea de-a XVIII-a ediție a manifestării gastronomice – „Svarglijada” (Festivalul Tobei), un eveniment unic în Serbia, dedicat promovării tradițiilor culinare locale. Evenimentul a fost organizat de Comunitatea Locală Lokve, Centrul de Cultură al Comunei Alibunar, Organizația de Turism Alibunar, Asociația de Tineret Lokve și Asociația de Femei „Mâini de Aur” Lokve, sub egida Comunei Alibunar.

Această manifestare gastronomică și culturală are scopul de a păstra și promova una dintre cele mai îndrăgite delicatese tradiționale – tobă. Festivalul a reunit meșteșugari, bucătari și iubitori ai artei culinare din întreaga zonă, oferindu-le ocazia de a-și demonstra măiestria și creativitatea în prepararea acestui produs specific gastronomiei locale.

Spirit competitiv și pasiune pentru Bucătăria Tradițională

Festivalul a inclus o competiție culinară în care participanții s-au întrecut în prepararea celor mai gustoase și autentice sortimente de tobă. Juriul format din experți gastronomici și cunoscători ai tradițiilor locale a evaluat preparatele pe baza gustului, texturii, aspectului și respectării rețetelor tradiționale. Publicul a avut, de asemenea, ocazia de a degusta și aprecia varietatea de rețete prezentate de concurenți.

Program diversificat și activități culturale

Pe lângă competiția gastronomică, evenimentul a inclus și o serie de activități culturale menite să completeze atmosfera de sărbătoare. Spectacole folclorice, expoziții de artizanat, ateliere interactive și degustări de produse tradiționale au oferit vizitatorilor o experiență autentică și captivantă. Asociația de Femei „Mâini de Aur” Lokve a organizat un stand special unde au fost prezentate preparate tradiționale, dulciuri de casă și obiecte artizanale realizate manual.

Importanța Festivalului pentru Comunitate

„Svarglijada” nu este doar o competiție culinară, ci și un prilej de socializare și întărire a legăturilor comunitare. Prin această manifestare, organizatorii își propun să sprijine producătorii locali, să promoveze turismul gastronomic în zonă și să transmită mai departe tradițiile culinare specifice Banatului sârbesc. Evenimentul a atras atât localnici, cât și vizitatori din alte regiuni, contribuind astfel la dezvoltarea economică și culturală a comunei Alibunar și a localității Sân-Mihai.

Un Festival cu Tradiție

Ajuns deja la cea de-a XVIII-a ediție, Festivalul Tobei din Lokve a devenit un reper al evenimentelor gastronomice din Serbia. Sprijinit de autoritățile locale și de comunitatea din Alibunar, „Svarglijada” demonstrează că tradiția și gusturile autentice pot continua să fie apreciate și promovate într-o manieră modernă și atractivă.

Prin succesul său, Festivalul Tobei rămâne un simbol al pasiunii pentru bucătăria tradițională și al unității comunitare, oferind vizitatorilor o experiență unică, plină de savoare și tradiție.

Text&Foto – Turism și gastronomie în Balcani

04 DEC.

Concert caritabil dedicat bucuriei și speranței – „Lumina Sfântă din Noi”

În data de 11 decembrie 2024, începând cu ora 17.00, în Aula Magna „Iulian Drăcea” a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara (USVT) va avea loc concertul „Lumina Sfântă din Noi”, un eveniment cultural de excepție, ce pune în lumină frumusețea artei, forța educației și valoarea solidarității comunitare. Spectacolul aduce pe aceeași scenă talente locale și mesaje de inspirație profundă în prag de sărbători.

Împreună, putem transforma notele muzicale în pași siguri pentru cei din ochii cărora lipsește fericirea. Ne dorim ca împreună să luminăm suflete, transformându-le sărbătorile de anul acesta în momente binecuvântate. Vă așteptăm cu drag să fiți alături de noi și să scriem împreună o poveste despre generozitate și iubire! – transmite prof. univ. dr. Alin Cosmin POPESCU – rectorul USVT.

„Lumina Sfântă din Noi” dorește să inspire, să conecteze și să aducă un mesaj de speranță. Evenimentul își propune să evidențieze lumina interioară a fiecărei persoane, capabilă să creeze o lume mai bună prin gesturi mici, dar semnificative.

„Acest eveniment este o reflecție a luminii interioare pe care fiecare dintre noi o poartă și pe care o putem împărtăși cu ceilalți. Este o oportunitate de a sărbători ceea ce avem mai bun ca oameni și ca membri ai comunității timișorene.”- au declarat organizatorii.

Concertul este organizat de Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara în parteneriat cu Direcția Generală a Poliției Locale Timișoara, Corala Akademika Banat, Fundația Excelsior Alumni – USVT, Doomstriker LEMC Banat, Universitatea Politehnica Timișoara, Liceul de Artă „Ion Vidu” și Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara și demonstrează puterea colaborării în beneficiul comunității.

Vă invităm să luați parte la acest eveniment, care va aduce nu doar bucurie și speranță, ci și sprijin concret pentru o cauză umanitară.

Participarea dumneavoastră contează!

***

Despre USVT

Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara este o instituție de învățământ superior cu o tradiție de 80 de ani, înființată în 1945, dedicată educației, cercetării și implicării în comunitate. Recunoscută pentru abordarea sa inovatoare și pentru proiectele de impact, USVT este un exemplu de excelență academică și sustenabilitate.

Aula Magna „Iulian Drăcea” – USVT

07 NOV.

UN FRUMOS CADOU PENTRU BIBLIOTECA PĂTRĂUCEANĂ

Zilele trecute biblioteca Satului Pătrăuții de Jos s-a îmbogățit cu mai multe cărți interesante și necesare. Fostul profesor universitar, doctor în filologie Ilie Popescu, originar din acest sat, Cetățean de Onoare al localității de baștină, a dăruit mai multe cărți bibliotecii, care de atâtea ori l-a găzduit și i-a organizat prezentări de carte și întâlniri cu consătenii.
Domnia sa a venit însoțit de fratele său mai mic Costică Grijincu Popescu și de bunul prieten al românilor nordbucovineni Dan Ursachi din Vicovu de Sus.
La bibliotecă i-am așteptat cu multă dragoste împreună cu bibliotecara șefă Maria Ștefureac și directoarea căminului cultural Larisa Chedic.
Printre cărțile aduse este literatură clasică română, universală, cărți de istorie, cultură, beletristică…
Bineînțeles că a adus și cărți ale domniei sale, care vor fi dăruite parțial unor oameni de suflet, iar celelalte vor rămânea în fondul bibliotecii.
Îi mulțumim frumos pentru acest gest nobil și ne bucurăm că bibloiteca noastră s-a îmbogățit cu literatură de valoare. Pentru dl Dan Ursachi am făcut și o excursie în bibliotecă, povestindu-i despre istoria ei, activitățile care până la pandemie erau numeroase și interesante, i-am povestit despre cărțile și oamenii acestui sat.
Dan Ursachi împreună cu frații Popescu-Grijincu au vizitat-o pe sora acestora, consăteana noastră, nonagenara Aurora Opaeț, unica persoană rămasă în viață dintre cei deportați și reabilitați dintre pătrăuceni, i-au adus cadouri.
Oaspeții au mai vizitat și alte locuri frumoase din Pătrăuții de Jos, printre care și monumentul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, aflat în curtea bisericii catolice din localitate, câteva case vechi, clădiri administrative, locuri pitorești…
Eleonora Schipor,
profesoară școlară, membră a Uniunii bibliotecarilor bucovineni
Monitorul Bucovinean
20 SEPT.

UN TÂNĂR DIN CRASNA ÎNDRĂGOSTIT DE BRODERIE – ILIE MOTRESCU

La deschiderea muzeului etnografic „Ilie Motrescu” de la Crasna, am mai avut parte de o surpriză plăcută. La finele manifestării de mine s-a apropiat un tânăr și mi-a spus că vrea să facem o poză împreună. Cu plăcere, – i-am răspuns. Mirarea mi-a fost când mi-a zis că numele lui e… Ilie Motrescu. După ce ne-am cunoscut, mi-a promis să-mi trimită câteva poze, că nu-i acuma o problemă și nici poșta nu mai vine cu căruța.
-Și cine este acest tânăr Ilie Motrescu, l-am întrebat cu interes?
-Sunt crăsnean, am 22 de ani și cos cămăși naționale. Prin clasa a 5-a a început să-mi placă foarte mult lecțiile de muncă. Făceam lucru manual. Învățam a coase băsmăluțe. Apoi am început a coase tablouri pe pânză. În clasele superioare am început să cos prima cămașă.
-Și toate le-ai învățat la școală?
-A coase cămăși m-a învățat vecina mea, sora artistei Maria Iliuț, doamna Ileana Gherman, vestită meșteriță populară în partea locului. Cu părere de rău nu mai este printre noi, dar lucrul mâinilor ei a rămas. Chiar de la prima cămașă i-am cerut câteva sfaturi. I-a plăcut cum cos, a văzut că îmi stă mâna și uneori mă ruga să iau câte o comandă de la dânsa. Adică o ajutam la cusut. Așa a început prietenia noastră, învățându-mă mai multe nuanțe în ale acestei meserii. Am și o carte despre dânsa. Era cunoscută până hăt departe de hotarele Crasnei, pentru meșteșugul ei. Există și un film despre dânsa…
– Coși și alte lucruri, de exemplu, fețe de masă, perne…? Cine a mai cusut sau s-a ocupat cu lucrul de mână în familia ta?
-Deocamdată cos doar cămăși. Din 2017 până în prezent am cusurâte 21 de cămăși naționale. La noi acasă a țesut mama, bunica coase, o învăț acum și pe sora mea mai mică să facă acelaș lucru. Deja coasem împreună…
– Cum alegi uzodul, văd că ai felurite modele, care din care mai frumoase?
– Ineori propun eu singur, altădată îl aleg împreună cu persoana care comandă cămașa. Coasem cu bumbac pe pânză naturală. E lucru migălos. Dacă ornamentul e mai simplu, stau la coasere o lună, dacă e ceva mai deosebit, poate dura și două, și trei luni. Depinde de client, iar aceștea sunt rude, cunoscuți din sat, dar și din alte localități, am cusut și pentru artiști.
– O cămașă trebuie să fie nu numai cusută, dar și încheiată, cum te descurci cu stanele, cu poalele, cu gulerul, că ornamentele nu sunt încă totul ce trebuie?
– Păi iau măsura, tai pânza, le cos, după aceea le dau la o femeie care le încheie, le spală, le calcă, pentru ca persoana să primească cămașa frumos aranjată, s-o poată îmbrăca chiar în aceeași zi…
– Cum te simți când vezi pe cineva îmbrăcat cu o cămașă cusută de tine și la ce preț e acum o cămașă, când totul e așa de scump?
– Sincer vorbind, mă bucur. Văd rezultatul muncii mele. O lucrare acum e între 150 și 400 euro.
– Dar cum se uită membrii familiei, prietenii, cunoscuții la îndeletnicirea ta, totuși nu sunt prea mulți băieți care se ocupă de cusutul cămășilor…
– Acceptă toți ceea ce fac, dar oricare altă părere nu m-ar deranja. Sunt convins că nu fac ceva rău. De ce să se accepte o femeie care lucrează în construcții și nu un bărbat care să brodeze? La urma urmei, cei mai mari modelieri din lume tot bărbați au fost și sunt…
– Ilie, la vârsta ta, trebuie să mai ai timp și pentru alte lucruri: serviciu, lucrul în gospodărie, excursii, telefon, discuții cu prietenii etc.
– Lucrez în barul unui magazin, mă întâlnesc cu prietenii, discut la telefon. Mă stărui să găsesc timp pentru toate…
– Acum, spune-mi te rog, cum te simți purtând numele de Ilie Motrescu? Se pare că ești unicul din toată Crasna care porți acest nume…
– Mă simt oarecum altfel față de acei care știu de Ilie Motrescu. Pentru cei care nu au auzit de el, n-am nicio importanță în acest sens. Deși nu suntem rude, am o stimă și un respect deosebit pentru familia sa. În deosebi am avut relații bune cu regretata lui soră, Maria Motrescu-Popescu. Datorită ei am cărțile poetului și despre poet, inclusiv ale dumneavoastră. Am citit de dânsul și despre dânsul mai totul ce mi-a ieșit în cale.
– Ilie, îți mulțumesc pentru acest prim interviu cu tine. Îmi pare bine că ne-am cunoscut și sper să ne mai vedem.
– Mulțumesc. Și dumneavoastră toate cele bune!.
Eleonora Schipor
În imagini: cămăși cusute de Ilie Motrescu purtate de crăsneni.
Monitorul Bucovinean
15 IUN.

EMINESCU COMEMORAT LA CERNĂUȚI

Azi, 15 iunie 2022, la Cernăuți a fost omagiat Poetul național al românilor Mihai Eminescu. Suita de activități a început cu depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul, activitatea fiind prezentată de doamna Elena Tărâțeanu, directoarea muzeului „M.Eminescu”. Ce-i prezenți au fost salutați de doamna Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți și echipa consulară, și de data aceasta alături de comunitatea românească din regiune.
Activitățile au continuat la statuia Poetului nepereche din centrul vechii capitale a Bucovinei istorice. La omagierea Luceafărului au participat și autoritățile locale unde s-au depus coroane și buchete de flori vii la postamentul lucrării sculptorului Dumitru Gorșcovschi, în timp ce Corul „Dragoș Vodă” dirijat de Dumitru Caulea interpreta cântece pe versuri eminesciene.
La sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți a avut loc un colocviu consacrat zilei de pomenire a celui mai mare poet român de până acum, ținut de doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și arhivistul Dragoș Olaru, colocviu moderat de domnul Vasile Bâcu, președintetele SCLRB „M.Eminescu”.
Colocviul a fost precedat de mesaje de salut din partea invitaților. Vasile Bâcu a mulțumit din partea comunității românești doamnei Irina-Loredana Stănculescu la un an de la deschiderea sediului Societății din Palatul Național după reabilitare și modernizare pentru eforturile depuse. Acesta este un eveniment pe care l-am așteptat trei decenii și în sfârșit a avut loc.
Către prezenți s-a adresat și Irina- Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, care a mulțumit românilor din zonă pentru comemorarea poetului național exprimându-și dorința ca Ucraina cât mai devreme să devină membră în Uniunea Europeană, iar România o sprijină în acest drum.
Ruslan Domnițac, președintele Consiliului raional Cernăuți, în cuvântul său de salut a menționat că „poporul român nu este doar vecin și prieten așa cum s-a crezut până acum, dar este un popor-frate, care în clipele de grea încercare a dat dovadă de cel mai înalt sentiment de frăție și sprijin necondiționat pentru ucrainenii care au fugit din calea războiului”.
Cu un cuvânt de salut a venit și Alexei Voloșciuk, reprezentant al Consiliului regional.
Clipe minunate ne-au dăruit Alexandrina Cernov și Dragoș Olaru, care au vorbit despre Eminescu și Cernăuții, și Eminescu în arhivele statului din Cernăuți. Domnul Olaru a numit mai multe locuri din Cernăuți în care a locuit poetul, cunoscut cercului larg de cititori doar de casa lui Aron Pumnul. Sunt fapte care trebuie cunoscute de fiecare român.
Elena Tărâțeanu, directoarea muzeului „M.Eminescu” a prezentat o copie a măștii mortuare a Poetului, care a ajuns la noi datorită poetului-academician Vasile Tărâțeanu, aceasta fiind expusă la sediul Societății. Au mai vorbit Cristina Paladean, șefa Catedrei de filologie română și clasică a Universității Naționale „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, scriitoarea Maria Toacă, profesorii școlari Dorin Misichevici, Octavian Voronca ș.a., iar interpreții Natația Proțiuc și Gică Puiu ne-u bucurat cu cântece.
Text și fotografii de Nicolae ȘAPCĂ – Monitorul Bucovinean