FOTOREPORTAJ DE CLEMENT LUPU
Etichetă: Romania
Poluarea solului și a apei în Timiș se află în parametrii normali
Proiectul – Rețea Transfrontalieră pentru Educație și Cercetarea Resurselor Naturale (Cross-Border Network for Education and Research of Natural Resources) din cadrul Programului Interreg-IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România inițiat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I” (Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” ) din Timișoara împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din Pancevo – Serbia, tratează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, terenuri agricole și apă, în regiunea transfrontalieră a Regiunii Banatului de Sud și a județului Timiș. Contaminarea solului cu metale grele este una dintre problemele majore datorate poluării. Asimilarea lentă a acestor substanțe ne poate afecta solul, apa, aerul și sănătatea, producând modificări cronice ale sistemelor fiziologice. La întâlnirea din data de 04 noiembrie 2022 a avut loc o nouă întâlnire a specialiștilor de la USV Timișoara, care au prezentat tipurile de sol întâlnite în timpul analizelor de depistare a poluării cu metale grele. Specialiștii care au vorbit despre aceste soluri au fost prof. Niță Lucian Dumitru, pedolog, conf. Lațo Carol Iaroslav, pedolog, șef lucrări Lațo Alina și conf.univ. dr. Florin Crista, coordonatorul activităților. Tipurile de sol întâlnite în regiunea de frontieră România -Serbia sunt: gleiosoluri 17%, vertosoluri 16%, aluviosoluri 8% antrosoluri8%, soloneturi 10%, cernoziomuri13%, eutricombosoluri 13% sau luvisoluri 7% și stagnosoluri 3%. Specialiștii de la USV Timișoara a pus la punct o rețea specială care va permite monitorizarea migrării poluanților în orizonturile solului, care ar putea pune în pericol și apele subterane, care contribuie direct la rezultatul proiectului și la atingerea obiectivelor specifice. Concluziile proiectului vor fi prezentate în luna decembrie 2022, în ultima conferință, privind poluarea cu metale grele în apă și în sol. Conf.univ. dr. Florin Crista, prodecanul Facultății de agricultură și coordonatorul proiectului, a explicat: ”Până acum am făcut în mare parte analizele și putem spune că nu avem probleme cu metalele grele în zona de graniță a Banatului sârbesc și Banatul românesc. Este o veste îmbucurătoare, fiindcă ne aflăm în acea zonă lejeră în care putem să spunem că nu sunt probleme. Ce am reușit să facem prin acest proiect? În primul rând să stabilim rețelele de monitorizare a poluării cu metale grele din sol și din apă. Am fost în 56 de locații în zona transfrontalieră, am recoltat trei probe de sol pe trei adâncimi. Probe au fost luate și din ape”.
Text și poze
Suzana Ugarcovici
ZIUA REGALITĂȚII LA USAMVB TIMIȘOARA
În data de 19 mai 2022, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al Romaniei” din Timisoara organizează un complex de evenimente dedicate Zilei Regalității, invitați de onoare fiind Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române și Principele Radu. În cadrul acestor manifestări care vor debuta începând cu orele 14,00, în Aula Magna a USAMVB vor avea loc alocuțiuni despre contribuția Regelui Mihai I al României în procesul de învățământ superior agrar prin promulgarea la 30 iulie 1945 a Legii 617 pentru înființarea Facultății de Agronomie, în cadrul Politehnicii din Timișoara (Monitorul Oficial, 1 august 1945). După momentul oficial din Aula Magna, urmează prezentarea echipei de rugby SCM-USAMVB Timișoara campioană națională, iar la final va avea loc o ediție de cros.
În dezvoltarea sa, universitatea a parcurs un drum relativ lung și nu întotdeauna usor, trecând prin numeroase etape dintre care le amintim pe cele mai importante: în perioada Dictatului de la Viena, la Timisoara a functionat timp de 5 ani Facultatea de Agronomie de la Cluj (care, dupa Legea învatamântului din 1938, a fost subordonata Scolii Politehnice timisorene); aparitia Legii Reformei agrare nr. 187/1945 a constituit un act normativ de referinta, punând bazele patrimoniale ale sistemului de agricultura care se va practica în România în perioada 1949 – 1989; reforma” agrară din 1948 a însemnat, de fapt, sovietizarea agriculturii românesti, fapt care a modificat fundamental și obiectivele învatamântului agronomic; între anii 1962-1976, sub conducerea rectorului prof. dr. Iulian Dracea, s-a produs schimbarea substanțiala a învatamântului agronomic timisorean. Campusul universitar a fost conceput ca un complex de clădiri care să reunească, pe același teren, spații de învatamânt, laboratoare pentru cercetare științifică, utilități pentru activitatea de microproducție, spații cu destinație socială precum cămine și cantină, terenuri sportive și pentru activități recreative etc. După construirea sa, a devenit unul dintre cele mai moderne campusuri universitare din Europa, în perioada respectivă. După decembrie 1989, au devenit necesare schimbarea conceptiei cu privire la locul și rolul specialistului în sistemul agroalimentar și redefinirea pieței muncii specialistului agricol. Prin Ordinul Ministrului Învățământului și Stiintei nr. 4894 din 22.03.1991, denumirea instituției s-a schimbat în Universitatea de Științe Agricole a Banatului Timișoara (USAMVBT), iar în 1995, prin Hotarârea Guvernului României nr.568, în Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (USAMVBT). Între anii 1990 – 2004, universitatea a înregistrat un reviriment puternic. în această perioadă s-au reamenajat și modernizat majoritatea spațiilor de învățământ, căminele studențesti și cantina, care au dobândit standarde europene. A fost demarată construcția noilor spații de învățământ pentru Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare și Facultatea de Management Agricol. În toamna anului 2004, cu prilejul deschiderii noului an de învatamânt universitar, această nouă construcție a fost dată în folosință partțial. În prezent, această construcție este folosită în totalitate. În anul universitar 2021/2022, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara studiază un numãr de 6143 tineri, din care: 4590 – ciclul studii universitare de licență; 1348 – ciclul studii universitare de masterat; 205 – ciclul studii universitare de doctorat.
La 1 aprilie, pentru victimele de la Fântâna Albă, ne vom ruga acasă
A devenit o tradiție ca în fiecare an în ziua de 1 aprilie români din satele de pe Valea Siretului se adună în poiana Varnița din apropierea satului Fântâna Albă unde au fost împușcați de armata roșie mii de români care și-au dorit să trăiască în patria lor istorică, încercând să treacă în România peste noua frontieră instalată de noile autorități sovieto-comuniste. În ultimii ani, alături de soboarele preoțești care oficiază slujba de pomenire pe acest loc tragic pentru poporul nostru, vin oaspeți numeroși, reprezentanți ai autorităților statului Român și din Republica Moldova, care alături de conducerea raionului Hliboca, a regiunii Cernăuți, omagiază memoria celora care cu sângele lor au stropit pământul. Cum va fi anul acesta, în condițiile situației de urgență instaurate în legătură cu răspândirea coronavirusului COVID-19? Iată ce a declarat „Monitorului bucovinean” protoiereul mitrofor Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca:
—Nu putem să uităm nici pentru o clipă de cei care și-au dat viața pentru libertate, iubindu-și țara. De aproape treizeci de ani, de când ni s-a dat posibil, ne rugăm la Dumnezeu anume în poiana Varnița pentru martirii împușcați aici. Urma să ne adunăm și anul acesta, aveam deja confirmări de participare a unor înalte fețe bisericești din nordul Bucovinei și din România, dar programul s-a schimbat. Am primit binecuvântare de la ÎPS Meletie, Mitropolitul Cernăuților și al Bucovinei pentru ca în ziua de 1 aprilie 2020 în toate bisericile din protopopiatele Hliboca și Storojineț, exact la ora 12.00 să se tragă clopotele timp de 15 minute în memoria victimelor de la Fântâna Albă. În acest timp preoții au binecuvântare de a se ruga în bisericile în care își desfășoară activitatea pentru pomenirea creștinilor împușcați la Varnița. Pe toți frații noștri întru Hristos, care ar fi dorit să vină în acestă zi la Memorialul de la Fântâna Albă, îi rugăm să se roage împreună cu familiile lor acasă, — a spus părintele Ioan Gorda. Dumnezeu aude fiecare rugăciune a fiecărui credincios. Astfel nu ne vom aduna anul acesta la locul tragediei, după cum obișnuiam.
Părintele protopop a spus că la slujba de pomenire de anul acesta urma să participe, ca și în anii trecuți, preacuviosul părinte Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna. Într-o convorbire telefonică Sfinția Sa i-a comunicat părintelui Ioan că anul acesta, din cauza situației create de coronavirus, va înălța rugăciuni pentru cei căzuți la Fântâna Albă în biserica mănăstirii, unde la ora 12 a zilei de 1 aprilie tot se vor trage clopotele.
Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în în ziua de Paşti, 1 aprilie 1941, când locuitori ai satelor de pe Valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.
La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni, Carapciu, Iordănești, Ropcea, Camenca, Hliboca, Dimca ș.a), purtând în față icoane, prapuri și cruci din biserica de la Suceveni, a alcătuit o coloană imensă dar pașnică și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 2 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerând mii de vieți. Supraviețuitorii au fost urmăriți, ce-i care au fost găsiți au fost deportați.
După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți și aruncați în 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul, – povesteau martorii evenimentului tragic.
Câțiva au fost arestați de NKVD din Hliboca și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din localitate și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.
Text – Nicolae Șapcă
„Monitorul bucovinean”
Imagine din arhiva redacției
Cernăuți – 170 de ani de la nașterea lui Eminescu
La 15 ianuarie 2020, la Cernăuți, s-au împlinit 170 de ani de la naşterea poetului național al românilor Mihai Eminescu. Cu acest prilej românii de pretutindeni îl omagiază pe poetul nepereche prin organizarea multiplelor manifestări cultural-literare. La Cernăuţi manifestările au început cu depuneri de flori la bustul poetului din curtea casei lui Aron Pumnul. La statuia Luceafărului din centrul orașului, acțiunea a fost moderată de Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Alături de reprezentanții mediului asociativ românesc din regiune au fost prezenți și au luat cuvântul Ion Muntean, președintele Consiliului regional Cernăuți, Irina Isopenco, adjunctă interimară a șefului Administrației regionale de stat, Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți. Și elegațiile din Timișoara, Câmpulung Moldovenesc, Botoșani au depus flori la monumental poetului alături de reprezentanții organizațiilor și asociațiilor românești din Cernăuți. Elena Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți, a prezentat la sediul SCLRB „Mihai Eminescu” o expoziție de carte eminesciană. De asemenea a fost vernisată expoziția lui Ion Vatamaniță cu genericul „Eminescu și Cernăuții” pe care pictorul a donat-o muzeului cu mai mulți ani în urmă. Președintele Societății scriitorilor români din Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, și-a exprimat regretful, că la manifestările dedicate omagierii lui Mihai Eminescu din Cernăuți vin tot mai puțini români. „Sunt trist de fiecare dată când vin în curtea casei lui Aron Pumnul. În anii 90 curtea casei lui Aron Pumnul din Cernăuți era plină de oameni. Veneau români din toată regiunea, din România. Veneau delegații din care făceau parte Ioan Alexandru, Victor Crăciun, Grigore Vieru. Veneau personalități marcante ale culturii și literaturii românești.”
Clement LUPU
Concursul regional de poezie eminesciană la Cernăuți
Eminescu prin vocile elevilor din scolile romanesti din nordul Bucovinei.
Deja a devenit o tradiție la Cernăuți, organizarea anuală a concursului regional de poezie eminesciană, ajuns anul acesta la ediția a XV-a, care a avut loc în data de 18.01.2020.
„N-oi uita vreodată, dulce Bucovină, Geniu-ți romantic, munții în lumină, văile în flori”, așa scria marele Eminescu despre acest picior de plai mioritic, despre Bucovina noastră dragă, despre vechea urbe cernăuțeană, unde și-a petrecut o parte din fermecătorii ani ai copilăriei Mihai Eminescu, cel care mai târziu devine Luceafărul poeziei românești, Poetul Românilor de Pretutindeni. Mihai Eminescu este omagiat peste tot în lume unde se vorbește românește. Și românii din Cernăuți i-au adus un pios omagiu, organizând în incinta Gimnaziului nr. 6 „Alexandru cel Bun” din centrul regional cea de-a XV-a ediție a Concursului declamatorilor din creația lui Eminescu, concurs organizat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, (președinte Ilie Tudor Zegrea) în parteneriat cu Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Liga Tineretului Român ”Junimea”, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, concurs, susținut de Departamentul de Învățământ și Știință al Administrației Regionale de Stat Cernăuți și Consulatul General al României la Cernăuți.
Mai multe imagini de la eveniment, găsiți mai jos.
Fotografii realizate de Vladimir Acatrini




















































































