VALURILE DUNĂRII – VALS

„Valurile Dunării” (sârbă, Таласи Дунава/Talasi Dunava en. Waves of the Danube, germ. Donauwellen) este un vals compus de autorul timișorean Iosif Ivanovici și publicat pentru prima oară în 1880. Compoziția s-a bucurat de-a lungul timpului de un succes enorm, începând cu prima audiție, la Expoziția Universală din Paris, 1889. Versurile inițiale ale piesei aparțin poetului român Carol Scrob; mai târziu, pentru interpretare s-au folosit texte modificate în parte sau total. Piesa este uneori indicată prin titlul „Barca pe valuri”, reprezentând începutul primului vers din textul lui Scrob („Barca pe valuri saltă ușor”). În Statele Unite ale Americii, piesa este mult mai bine cunoscută sub titlul „The Anniversary Song”, adaptare semnată de Al Jolson și Saul Chaplin și imprimată pe disc în 1946. „Valurile Dunării” a fost tipărită prima oară în 1880 de către editorul Constantin Gebauer, cu o dedicație pentru soția acestuia, Emma Gebauer. În 1886, compozitorul francez Emile Waldteufel realizează o reorchestrare a piesei. Această variantă va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Universală din Paris. Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a reprezenta expoziția. Poetul român Carol Scrob a scris versurile piesei. Ele au fost modificate de-a lungul timpului, astăzi fiind cunoscute mai multe variante. Una dintre ele aparține textierului Aurel Felea și a fost popularizată prin interpretarea cântăreței Corina Chiriac. O altă variantă cunoscută a fost scrisă de textierul Aurel Felea și nu conține nicio referire la textul lui Scrob. Compoziția lui Ivanovici este cântată la pian de către personajul Marlenei Dietrich, în filmul Dezonorata (1931), realizat în S.U.A. de regizorul austriac Josef von Sternberg. Filmul biografic american The Jolson Story (1946) cuprinde versiunea Jolson/Chaplin a piesei. Alte filme ale căror coloane sonore conțin valsul sunt: Blondie’s Anniversary (S.U.A., 1947), Dragoste renăscută,(S.U.A., 1980),”M.A.S.H. (SEZONUL 9 EP.14)”, Avalon (S.U.A., 1990), După faptă și răsplată (S.U.A., 1999), Tipic masculin (S.U.A., 2003).De asemeni si in episodul 6, sezonul 1 din celebrul Married with children (Familia Bundy)!!! „Valurile Dunării” este auzită pentru prima oară într-un film românesc în 1959, în pelicula omonimă semnată de regizorul Liviu Ciulei. Piesa a fost publicată în Statele Unite ale Americii în 1896 și în 1903, dar va deveni cunoscută aici abia o jumătate de veac mai târziu. „The Anniversary Song”, cu un nou set de versuri („Oh, how we danced on the night we were wed!”) și un aranjament semnat de Al Jolson și Saul Chaplin, dar cu numele lui Ivanovici menționat, apare prima oară pe discul single număr de catalog 23714 al casei Decca Records. Această primă înregistrare intră în clasamentul revistei Billboard în data de 7 februarie 1947, unde rămâne timp de paisprezece săptămâni și atinge poziția a doua. În doar câteva luni de zile, urmează numeroase alte versiuni: Guy Lombardo (Decca 23799), Dinah Shore (Columbia 37234), Tex Beneke și orchestra Glenn Miller (RCA Victor 20-2126), Andy Russell și Paul Weston (Capitol 368), Artie Shaw cu a sa orchestră New Music, Django Reinhardt și Quintette du Hot Club de France ș.a. Acestora li se adaugă Bing Crosby, Rosemary Clooney, Eva Cassidy, Mitch Miller, Andy Williams, Joni James, Frank Sinatra ș.a. Piesa „Valurile Dunării” a fost popularizată în Coreea anilor 1920 de către soprana Iun Șim-doc, sub titlul „Psalmul morții”. În China, valsul a ajuns cunoscut mulțumită filmului lui Liviu Ciulei. A fost realizată și o traducere a versurilor în limba chineză.

DESPRE AUTOR
Iosif Ivanovici, cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici (născut Jovan Ivanović în 1845, Timișoara – decedat 16/28 septembrie 1902, București) a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri. Cea mai cunoscută compoziție a sa este valsul „Valurile Dunării”. Anul nașterii nu se cunoaște cu exactitate, dar cele mai multe surse indică anul 1845. În copilărie, a primit în dar un flaut pe care a învățat să îl mânuiască de unul singur. Mai târziu, a intrat copil de trupă în fanfara Regimentului 6 Infanterie din Galați. Aici ia lecții de clarinet sub îndrumarea lui Alois Red. Se dovedește a fi unul dintre cei mai talentați interpreți din regimentul său și este încurajat să studieze muzica la Iași, unde se va afla sub îndrumarea pedagogului Emil Lehr. Ulterior, va fi numit dirijor al mai multor formații de muzică militară. Ivanovici rămâne aproape întreaga viață în Galați, ajungând în gradul de ofițer. Interesul pe care îl manifestă pentru muzicile militare culminează cu numirea lui în funcția de inspector general al melodii militare din România, în anul 1900. Cariera desfășurată de timpuriu în jurul ansamblurilor militare i-a sădit interesul pentru compoziție, genul abordat pendulând între muzica ușoară (dansurile) și scriitura în caracter marțial (piese pentru fanfară, marșuri). Este integrat generației de compozitori de vals vienez, al cărei exponent de prim rang este Johann Strauss-fiul; de altfel, discografia sa îl surprinde în această ipostază cel mai adesea, numele său fiind regăsit pe compilații de gen mai curând decât pe discuri proprii (una dintre puținele astfel de apariții a fost realizată de către Orchestra Filarmonică „Banatul” sub conducerea lui Ion Iancu, editată de către Electrecord și Discovery Records). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu. Strănepotul său este renumitul pianist Andrei Ivanovici. A compus peste 350 de piese. Este însă cunoscut pe plan mondial prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul. A fost interpretată prima dată la Expoziția Universală de la Paris din 1889, în aranjamentul semnat de Emile Waldteufel, bucurându-se de un succes fulminant. Între compozițiile lui Ivanovici se înscriu nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Piese de Ivanovici precum „Porumbeii albi” sau „Hora micilor dorobanți” fac parte din repertoriul fanfarelor militare și astăzi.

Sursa: Wikipedia

Melodia originală mai jos:

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

five + 3 =