EMINESCU COMEMORAT LA CERNĂUȚI

Azi, 15 iunie 2022, la Cernăuți a fost omagiat Poetul național al românilor Mihai Eminescu. Suita de activități a început cu depunere de flori la bustul lui Mihai Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul, activitatea fiind prezentată de doamna Elena Tărâțeanu, directoarea muzeului „M.Eminescu”. Ce-i prezenți au fost salutați de doamna Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți și echipa consulară, și de data aceasta alături de comunitatea românească din regiune.
Activitățile au continuat la statuia Poetului nepereche din centrul vechii capitale a Bucovinei istorice. La omagierea Luceafărului au participat și autoritățile locale unde s-au depus coroane și buchete de flori vii la postamentul lucrării sculptorului Dumitru Gorșcovschi, în timp ce Corul „Dragoș Vodă” dirijat de Dumitru Caulea interpreta cântece pe versuri eminesciene.
La sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți a avut loc un colocviu consacrat zilei de pomenire a celui mai mare poet român de până acum, ținut de doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române și arhivistul Dragoș Olaru, colocviu moderat de domnul Vasile Bâcu, președintetele SCLRB „M.Eminescu”.
Colocviul a fost precedat de mesaje de salut din partea invitaților. Vasile Bâcu a mulțumit din partea comunității românești doamnei Irina-Loredana Stănculescu la un an de la deschiderea sediului Societății din Palatul Național după reabilitare și modernizare pentru eforturile depuse. Acesta este un eveniment pe care l-am așteptat trei decenii și în sfârșit a avut loc.
Către prezenți s-a adresat și Irina- Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, care a mulțumit românilor din zonă pentru comemorarea poetului național exprimându-și dorința ca Ucraina cât mai devreme să devină membră în Uniunea Europeană, iar România o sprijină în acest drum.
Ruslan Domnițac, președintele Consiliului raional Cernăuți, în cuvântul său de salut a menționat că „poporul român nu este doar vecin și prieten așa cum s-a crezut până acum, dar este un popor-frate, care în clipele de grea încercare a dat dovadă de cel mai înalt sentiment de frăție și sprijin necondiționat pentru ucrainenii care au fugit din calea războiului”.
Cu un cuvânt de salut a venit și Alexei Voloșciuk, reprezentant al Consiliului regional.
Clipe minunate ne-au dăruit Alexandrina Cernov și Dragoș Olaru, care au vorbit despre Eminescu și Cernăuții, și Eminescu în arhivele statului din Cernăuți. Domnul Olaru a numit mai multe locuri din Cernăuți în care a locuit poetul, cunoscut cercului larg de cititori doar de casa lui Aron Pumnul. Sunt fapte care trebuie cunoscute de fiecare român.
Elena Tărâțeanu, directoarea muzeului „M.Eminescu” a prezentat o copie a măștii mortuare a Poetului, care a ajuns la noi datorită poetului-academician Vasile Tărâțeanu, aceasta fiind expusă la sediul Societății. Au mai vorbit Cristina Paladean, șefa Catedrei de filologie română și clasică a Universității Naționale „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, scriitoarea Maria Toacă, profesorii școlari Dorin Misichevici, Octavian Voronca ș.a., iar interpreții Natația Proțiuc și Gică Puiu ne-u bucurat cu cântece.
Text și fotografii de Nicolae ȘAPCĂ – Monitorul Bucovinean

Ploile torențiale au cauzat pierderi de zeci de milioane de grivne în regiunea Cernăuți

Ploaie torenţială care a cauzat pierderi în sumă de zeci de milioane grivne
În regiunea Cernăuţi sunt estimate pierderile, cauzate de ploaia abundentă din 20 iunie. Specialiştii examinează casele deteriorate ale gospodarilor şi alte consecinţe ale calamităţii naturale. „Din cauza ploii abundente au avut de suferit 17 localităţi, în 7 localităţi urmează să fie refăcute 85 de case. Specialiştii întocmesc actele respective. Pierderile se cifrează la câteva zeci de milioane grivne. Cifra exactă va fi cunoscută peste două zile. Conform legislaţiei, despăgubiri vor primi toţi acei, care au avut de suferit în urma calamităţii”, a declarat primul adjunct al şefului ARS Cernăuţi, Bogdan Kovalik.
Cele mai multe pagube ploaia a cauzat satului Vikno: au fost inundate grădinile oamenilor, s-au înecat păsările domestice, iar două case au fost demolate”, comunică Serviciul de presă al ARS Cernăuţi.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com  

OLEG CIORNYI: „SCOPUL NOSTRU E SĂ ACORDĂM SERVICII MEDICALE CALITATIVE ÎN TERMENE CÂT MAI SCURTE”

Interviu cu Oleg CIORNYI, directorul Departamentului Ocrotirea Sănătăţii din cadrul ARS Cernăuţi
– Al doilea an la rând, în a treia duminică a lunii iunie, medicii din Ucraina marchează Ziua lor profesională în condiţiile pandemiei. Ce-i drept, de data aceasta condiţiile de carantină nu sunt atât de drastice.
– În momentul de faţă se observă o dinamică pozitivă, în decursul unei zile sunt înregistrate 20-30 noi cazuri de îmbolnăvire de COVID-19. Putem spune că situaţia se ameliorează. Până nu demult au funcţionat 21 de instituţii sanitare, unde erau trataţi pacienţii infectaţi cu coronavirus, iar în prezent au rămas să funcţioneze 7 instituţii. Ele dispun de 451 de paturi pentru această categorie de pacienţi, dar sunt ocupate 104 paturi. Deci, capacităţile bazei de care dispunem sunt folosite în proporţie de 23 la sută. Aceasta, însă, nu este un pretext pentru a fi mai degajaţi. Ţinem bine minte situaţia din vara trecută, când pe zi erau 3-4 noi cazuri de îmbolnăvire de coronavirus, iar după o nuntă sau o petrecere, la 10-14 zile, staţionarele noastre erau pline de pacienţi infectaţi. Avem experienţă, suntem foarte precauţi, cerem de la oameni să manifeste responsabilitate socială faţă de sine, faţă de rude şi prieteni. Le amintim că la apariţia oricăror simptome ale bolii trebuie neapărat să se adreseze medicului şi să clarifice: este vorba de o simplă infecţie a căilor respiratorii sau de coronavirus, ca imediat să primească tratamentul respectiv. Dacă oamenii vor înţelege acest lucru şi se vor comporta anume aşa, se vor vaccina, credem că la toamnă situaţia va fi cu mult mai bună.
– În prezent vaccinării populaţiei i se acordă o atenţie sporită.
– În regiunea noastră acest proces este bine organizat. Funcţionează 21 de brigăzi mobile şi 61 de puncte de vaccinare în zilele de odihnă. Creşte numărul doritorilor de a se vaccina.
– Numai ce a fost difuzată informaţia că România acordă Ucrainei 100 mii doze de vaccin anti- COVID.
– Am fi bucuroşi să avem acest număr de doze şi în Bucovina.
– Recent regiunea Cernăuţi a primit din partea României un ajutor medical destul de solid.
– Suntem recunoscători părţii române pentru un astfel de ajutor, el a fost repartizat operativ instituţiilor sanitare din regiune. Primim ajutor nu numai din România, ci şi din alte ţări europene. Scopul nostru e să extindem această colaborare. Ea contribuie şi la economisirea mijloacelor băneşti ale instituţiilor sanitare, care apoi pot fi folosite la stimularea personalului medical, procurarea utilajului medical modern, medicamentelor. Folosesc în această privinţă şi legăturile persoanele pe care le am cu colegi din Germania, Franţa, Italia.
– Dar cum decurge reforma domeniului de ocrotire a sănătăţii în regiunea Cernăuţi?
– Văd în aceasta multe momente pozitive. Cu doi ani în urmă nici un spital raional din regiune nu dispunea de tomograf computerizat şi pacienţii erau aduşi din toate colţurile regiunii la Cernăuţi pentru o simplă biopsie a stomacului sau intestinelor. La ora actuală numai în trei din vechile raioane nu există tomograf computerizat. Acesta este un progres real. Au fost deschise cinci noi secţii de primire. În ultimul an baza materială a instituţiilor sanitare a fost consolidată considerabil. Însă sunt şi 6-8 instituţii, unde situaţia este catastrofală în privinţa finanţării. Despre aceasta trebuie să spunem deschis, monitorizăm situaţia şi căutăm soluţiile potrivite.
– În toamna anului trecut a fost realizată reforma teritorial-administrativă. În regiunea Cernăuţi din cele 11 raioane săteşti au fost formate trei. Care este statutul fostelor spitale raionale centrale?
– Aceste spitale funcţionează, deşi nu mai sunt raionale. Totul depinde de conducerea lor. O conducere bună întotdeauna va găsi posibilitate ca spitalul să funcţioneze eficient. Instituţiile sanitare nu trebuie să fie concurente una alteia, ele trebuie să aibă specializări diferite. Dispunând de specialişti buni în anumite direcţii, trebuie dezvoltate anume acele direcţii. Se creează spaţiul medical unic, care cere o muncă asiduă. Scopul e să acordăm servicii medicale calitative în termene cât mai scurte. Aceasta înseamnă că medicul de familie urmează să organizeze munca în aşa fel, ca pacientul să fie cât mai repede spitalizat la instituţia sanitară respectivă.
– Ne bucură faptul că în satele noastre apar tot mai multe ambulatorii moderne.
– Anul trecut au fost deschise 17 ambulatorii noi, iar în 34 de ambulatorii au fost efectuate reparaţii capitale şi curente. Pentru ambulatoriile săteşti au fost repartizate 176 de automobile noi şi 174 de complete pentru telemedicină. Toate acestea sunt momente pozitive ale reformei medicale.
– Din acest punct de vedere, cum apreciaţi rolul medicului de familie?
– Stimez foarte mult medicii de familie şi le mulţumesc din suflet pentru munca depusă. Doar anume medicii de familie, când a început pandemia de coronavirus, primii s-au încadrat în lupta împotriva acestei infecţii periculoase.
– Se vorbea pe la începutul perioadei de pandemie că unii medici s-au concediat şi au plecat să lucreze peste hotare…
– O astfel de problemă a existat, dar ea a fost de scurtă durată. A fost o undă de panică de-o săptămână-două. Nu s-a ajuns la o situaţie catastrofală. Toţi au înţeles că trebuie să lucreze, să-şi facă datoria de medic. Un stimulent mare a fost şi majorarea salariului cu 300 la sută a personalului medical, preocupat de tratarea bolnavilor de coronavirus.
– Vă mulţumim pentru interviul acordat şi primiţi din partea „Libertăţii Cuvântului” cele mai sincere felicitări cu prilejul Zilei lucrătorului medical. De asemenea, adresăm urări de bine şi sănătate întregului personal medical din regiunea noastră.
Interlocutor: Vasile CARLAŞCIUC
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

1 aprilie 2021, 80 de ani de la masacrul din pădurea Varnița

FÂNTÂNA ALBĂ, ETERNA REÎNTOARCERE LA GRANIȚA NEAGRĂ
Prezentare:
În acest an, se împlinesc optzeci de ani de la MARTIRIUL ȚĂRANILOR ROMÂNI BUCOVINENI asasinați la 1 aprilie 1941 în pădurea Varnița de lângă satul Fântâna Albă, nordul Bucovinei.
Inițiativa Asociației C.C.P.C.T. Arboroasa este menită să comemoreze, cu respectul cuvenit, pe românii noștri din Valea Siretului care au fost victimele tragediei de acum 80 de ani, la Fântâna Albă.
Acesta nu este un proiect, ci o inițiativă populară destinată în principal tinerilor, elevi și studenți. Dorim ca, împreună cu voi toți, să zidim în anul 2021 o cutumă comemorativă pentru românii din toată țara, care va fi continuată în anii care urmează.
Vă propunem ca, în data de joi, 1 aprilie 2021, ora 18, să aprindem o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani în nordul Bucovinei de comuniștii sovietici. În această zi, vom îmbrăca portul național și vom purta insigna cu simbolul comemorării.
Cei care veți veni pe 1 aprilie la Mănăstirea Putna, în județul Suceava, veți putea să vă alăturați nouă. Cei care veți putea, veți merge la Mausoleul de la Fântâna Albă, în Ucraina.
Cei care nu veți veni puteți omagia această zi tristă a istoriei românilor, în localitatea de baștină, în mod asemănător cu noi.
Vă rugăm să ne contactați, ca să vă adăugăm în lista inițiatorilor.
CADRU LEGAL
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr.68/2011.
Art. 2. din Lege: cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români.
***Precizare: Acțiunile vor avea caracter de flash-mob, nu de miting, deoarece participarea fiecăruia va veni din decizia ad-hoc individuală, iar transportul la destinație se va face cu mijloacele individuale. CE VOM FACE NOI (în județul Suceava)
În prima parte a zilei de 1 aprilie, vom merge la Mănăstirea Putna la slujba de pomenire de la Portalul Memorial Golgota Neamului, prilej cu care vom aprinde o lumânare și vom depune fiecare câte o pereche de opinci la crucea Portalului, simbolizând omagiul nostru pentru bieții țărani români care nu au mai ajuns acasă. Vom face aceasta la începutul slujbei de pomenire.
În ziua de 1 aprilie, la ora 18, prin bunăvoința Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, vor bate clopotele în satele din Valea Sucevei, spre pomenirea tragediei din 1941.
La ora 18, ne vom reuni, pentru un moment de comemorare, în apropiere de graniță, unde, cu lumânări aprinse, vom forma o cruce vie cu capul spre Fântâna Albă. Vom cânta ceva frumos și vom încheia cu o rugăciune, în sunetul buciumelor.
Vom elibera în aer 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat conaționalii noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. La fiecare din ele se va spune „pentru frații români din <numele satului>” și continuând cu „Dumnezeu să-i odihnească în pace!”.
Momentul va dura circa 15-30 de minute.
Vom purta, în această zi, insigna cu simbolul comemorării.
CE PUTEȚI FACE VOI (în țară)
În ziua de joi, 1 aprilie, ora 18, aprindeți o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani de comuniștii sovietici.
Puteți să organizați o slujbă de pomenire în această zi la biserica din parohia voastră. Vă recomandăm să îmbrăcați portul național cu acest prilej.
Vă recomandăm purtarea insignei cu simbolul comemorării în ziua de 1 aprilie.
Parohiile din țară care doresc să ni se alăture, pot să bată clopotele în ziua de 1 aprilie, la ora 18, spre pomenirea tragediei din 1941.
Vă puteți reuni într-un loc liniștit, păstrând distanțarea impusă de contextul actual, la ora 18, pentru un moment de comemorare, unde, ținând lumânări aprinse în mâini, veți forma o cruce vie cu capul spre Fântâna Albă.
Puteți cânta ceva frumos și apoi încheia cu o rugăciune.
Puteți elibera în aer 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat frații noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. La fiecare din ele se va spune „pentru frații noștri din <numele satului>” și continuând cu „Dumnezeu să-i odihnească în pace!”. Momentul va dura circa 15-30 de minute.
Cei care doresc să ajute pot să difuzeze inițiativa noastră în spațiul public.
Cei care doresc să ajute pot să anunțe cât mai multe organizații și asociații românești, instituții ori entități mass-media care doresc să se alăture.
Cei care doresc să ajute, pot să producă aceste insigne și să le distribuie prietenilor.
Vă recomandăm să prezentați acțiunile voastre prin imagini publicate pe internet, utilizând hashtagul #FântânaAlbă1941 și indicând localitatea de unde provin. De exemplu: București, #FântânaAlbă1941, #FântânaAlbă80
Organizațiile mass-media care doresc să se alăture, sunt binevenite să creeze imagini și sunet pentru a susține această inițiativă.
CEI CARE VOR MERGE LA FÂNTÂNA ALBĂ (în Ucraina)
Cei care vor merge în Ucraina, la Memorialul de la Fântâna Albă, pot să adopte modurile de omagiere recomandate mai sus, în acord cu regimul legal din această țară. ISTORIC
În ziua de 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani români, din 16 sate românești din Valea Siretului au încercat să treacă granița, pentru a se salva din Uniunea Sovietică și a ajunge în România. În apropiere de satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei ocupat de sovietici, situat în apropierea graniței, au fost încercuiți și asasinați de către trupele comuniste NKVD.
Cei mai multi au fost îngropați în gropi comune, săpate pe loc în pădure. Supraviețuitorii au fost duși în alte localități unde au fost asasinați și îngropați în gropi comune. Familiile acestora au fost ridicate din case de poliția secretă comunistă NKVD și au fost deportate în Siberia și Kazahstan.
Coordonatele masacrului care a avut loc în 1941 în Poiana Camencei sunt: 47.9981121 Nord / 25.8738336 Est (Google maps) sau 47.9981121 Nord / 25.8738336 Est (Bing maps)
Poiana Camencei, care era un punct obligatoriu de trecere, a fost aleasă de grăniceri pentru a stopa înaintarea coloanei de demonstranți. […] Cei ce erau pe la mijlocul coloanei, care se găseau încă în pădure, auzind țipete și împușcături, au început să se răspândească prin pădure, căutând să se adăpostească de prăpădul în care au intrat, dar s au văzut înconjurați de soldații călări care veneau în urma coloanei și care mitraliau pe toți cei ce căutau să iasă din coloană și să fugă în pădure, protejându se de copaci și de relieful abrupt al pădurii din zonă. Primii care au căzut au fost cei ce purtau steagurile și crucile. Astfel a căzut Ilie Șcrobaneț, cel ce a fost lovit cu sabia de un soldat călare la trecerea podului de peste Siret, despre care s a relatat mai sus, a mai căzut printre primii țăranul Țugui Mihai din satul Cupca și, de asemenea, Ilie Mihailovici, ce purta cea de a treia cruce și a cărui țeastă a fost sfărâmată de o rafală de mitralieră. Toți cei ce erau în rândurile din față au fost secerați de focul încrucișat al puștilor mitraliere ce trăgeau din cele trei direcții. În pădurea Varniței s a creat o situație de coșmar și adâncă disperare din cauza împușcăturilor, a strigătelor celor răniți precum și a celor rămași ce nu cutezau să fugă, neputând lăsa părinții sau frații împușcați ce se zvârcoleau în ghearele morții. S a instalat o atmosferă de teamă, de neputință și de disperare ca urmare a coșmarului provocat de intervenția armată a grănicerilor ce se găseau în tranșeele proaspăt săpate în jurul acelei pășuni blestemate ce se chema Varnița Camencei. La venirea soldaților călări au fost somați și culeși toți aceia ce se puteau deplasa pe propriile picioare, iar morții și răniții ne transportabili au rămas pe teren, fără ca cineva să se mai ocupe de ei. S au format grupuri de 30–40 de persoane ce erau escortate de grănicerii călări pe drumul de întoarcere spre Suceveni. După plecarea arestaților, răniții rămași ce se văitau și cereau ajutor au fost și ei lichidați sumar spre a nu perturba liniștea nopții ce se instalase între timp.
A doua zi după masacrul din poiana Camencei din pădurea Varnița, asupra satelor din Valea Siretului Mic s au năpustit echipe formate din activiști de partid, învățători ucraineni și ruși ce cunoșteau lumea satelor și din militari grăniceri și agenți NKVD care aveau sarcina să depisteze pe toți aceia ce au scăpat de la masacru, fie răniți, fie sănătoși, fie pe aceia ce au avut vreo legătură cu evenimentul respectiv. Astfel că în zonă era un continuu du-te vino de mașini și căruțe ce transportau răniți și arestați, ce erau dirijați la Cernăuți, unde NKVD ul a eliberat mai multe pivnițe spre a putea „plasa” marele număr de arestați. La Spitalul din Cernăuți, secția de chirurgie era sub un adevărat asediu, căci saloanele erau pline de răniți, iar coridoarele pline de soldați ce păzeau pe cei răniți ca nu cumva să scape vreunul. Tot în acele zile a venit în zonă o comisie de anchetă guverna mentală în frunte cu generalul Jukov și cu deputatul Hrușevschi. Se făceau adunări cu țăranii din fiecare comună și li se cerea „să spună sincer tot ce au pe suflet” ca să se poată lua măsuri de la nivel central de eliminare a unor cauze ce produc nemulțumiri și tensiuni.La adunarea ce a avut loc în satul Cupca, a luat cuvântul un țăran foarte dârz și care nu a menajat regimul sovietic și nici pe cei ce l reprezentau acolo, adică comisia de anchetă. Astfel, el a zis că țăranii nu mai pot suporta toate vexațiunile și persecuțiile regimului sovietic și că lor nu le a rămas altceva de făcut decât să și părăsească gospodăriile și să dorească să ajungă cât mai repede în România, că acolo oamenii sunt liberi și nimeni nu se bagă în curtea gospodarului ca să l ușureze de munca lui și de bruma de grâne necesară întreținerii animalelor și familiei. Acest demers a încurajat și alți țărani să și declare neîncrederea în regimul sovietic și în metodele diabolice de exploatare ale acestuia. Din cauza tonului vehement folosit la ședința de la Cupca, țăranul respectiv a fost arestat imediat și pe urmă nu s a mai știut nimic despre el.
Sursa: Anchete și percheziții după 1 aprilie 1941. Materiale publicate de Ion Dominte în ziarul „Bucovina”, nr. 259, 22 mai 1942. Via Destin bucovinean, nr.1, publicat de Editura Nicodim Caligraful, 2018.

Sursa – https://web.facebook.com/events/352544522635292/