Etichetă: Serbia

05 NOV.

Poluarea solului și a apei în Timiș se află în parametrii normali

Proiectul – Rețea Transfrontalieră pentru Educație și Cercetarea Resurselor Naturale (Cross-Border Network for Education and Research of Natural Resources) din cadrul Programului Interreg-IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România inițiat de  Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I”  (Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” ) din Timișoara împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din Pancevo – Serbia, tratează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, terenuri agricole și apă, în regiunea transfrontalieră a Regiunii Banatului de Sud și a județului Timiș. Contaminarea solului cu metale grele este una dintre problemele majore datorate poluării. Asimilarea lentă a acestor substanțe ne poate afecta solul, apa, aerul și sănătatea, producând modificări cronice ale sistemelor fiziologice. La întâlnirea din data de 04 noiembrie 2022 a avut loc o nouă întâlnire a specialiștilor de la USV Timișoara, care au prezentat tipurile de sol întâlnite în timpul analizelor de depistare a poluării cu metale grele. Specialiștii care au vorbit despre aceste soluri au fost prof. Niță Lucian Dumitru, pedolog, conf. Lațo Carol Iaroslav, pedolog, șef lucrări Lațo Alina și conf.univ. dr. Florin Crista, coordonatorul activităților. Tipurile de sol întâlnite în regiunea de frontieră România -Serbia sunt: gleiosoluri 17%, vertosoluri 16%, aluviosoluri 8% antrosoluri8%, soloneturi 10%, cernoziomuri13%, eutricombosoluri 13% sau luvisoluri 7% și stagnosoluri 3%. Specialiștii de la USV Timișoara a pus la punct o rețea specială care va permite monitorizarea migrării poluanților în orizonturile solului, care ar putea pune în pericol și apele subterane, care contribuie direct la rezultatul proiectului și la atingerea obiectivelor specifice. Concluziile proiectului vor fi prezentate în luna decembrie 2022, în ultima conferință, privind poluarea cu metale grele în apă și în sol. Conf.univ. dr. Florin Crista, prodecanul Facultății de agricultură și coordonatorul proiectului, a explicat: ”Până acum am făcut în mare parte analizele și putem spune că nu avem probleme cu metalele grele în zona de graniță a Banatului sârbesc și Banatul românesc. Este o veste îmbucurătoare, fiindcă ne aflăm în acea zonă lejeră în care putem să spunem că nu sunt probleme. Ce am reușit să facem prin acest proiect? În primul rând să stabilim rețelele de monitorizare a poluării cu metale grele din sol și din apă. Am fost în  56 de locații în zona transfrontalieră, am recoltat trei probe de sol pe trei adâncimi. Probe au fost luate și din ape”.

Text și poze

Suzana Ugarcovici

16 IUL.

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ,,JOC ROMÂNESC“ – JITCOVIȚA 2021

Sâmbătă, 17 iulie 2021, în mirifica localitate Jâtcovița din Serbia de Răsărit, are loc ediţia a XIV-cea, a Festivalului Internaţional de Folclor ,,JOC ROMÂNESC” al Românilor din Balcani, care are loc pe teritoriul municipiului Golubac (Golubaț / pe timpuri Golumbățul Mare), situat la intrarea Porţile de Fier ale Dunării. Măreaţa sărbătoare a românităţii care este un proiect multimedial care subînţelege organizarea programului pe scena deschisă a festivalului din Amfiteatrul situat în centrul satului, precum și mai multe manifestări adiacente.
Cât de mare este entuziasmul locuitorilor din acest sat mic în care trăiesc mai puțin de 100 de locuitori deoarece atât, Neša Miroslavljević, președintele Comunității Locale Jâtcovița se găsește la muncă provizorie la Viena – Austria, cât și alți conlocuitori care se găsesc la muncă provizorie în Elveția și mai puțin în Germania, doar vara vin acasă și atunci doresc să sărbătorească aceste întâlniri de sfintele sărbători sau de Ruga satului.
Astfel, anul acesta de Sfântul Ilie, locuitorii satului Jâtcovița s-au întors la vatra strămoșească și sâmbătă, de Sfânta Marina, se organizează încă o ediție a măreței sărbători a românilor de pretutindeni.
Iar, totul a început în anul 2006,
Dr. Ivița Glișici, pe atunci președinte al Comunității Locale Jâtcovița, a apelat la ajutorul confratelui său mai iscusit din Voivodina, Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia care, din anul 2007, în calitate de director artistic al Festivalului, a contribuit ca, în scurt timp, această manifestare să se transformare în Festivalul Internaţional de Folclor ,,JOC ROMÂNESC” al Românilor din Balcani. În această nobilă activitate desfăşurată în slujba românismului, o contribuție deosebit de însemnată au adus și membrii, în frunte cu președinta Iasmina Glișici, a Asociației ,,Sandu Timoc” a părinților care doresc ca și copiii lor să învețe limba maternă, limba română în școlile de stat, dar și membrii Filialei Serbia a Forumului European de Istorie și Cultură – Filiala Serbia. Organizarea numeroaselor manifestări adiacente s-au bucurat și de sprijinul C.N.M.N.R., al Filialei Serbia a Societății de Științe Istorice, precum și a oamenilor de bună credinţă din Serbia şi din Ţara-Mamă, România, dar și a oamenilor generoşi de la sud de Dunăre, precum și din Voivodina, cum sunt tradiţionalii sponsori Pau POPOV şi Dănuţ CIOLOCA din Vârșeț care, ani în șir facilitează organizarea Consursului Național ,,ROMÂNCA – MIIS SERBIA” și a Concursurilor Internaționale ,,ROMNCA – MISS FESTIVALULUI” și ,,MISS FARMEC”. A fost asigurat și sprijinul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, precum și al RTV Voivodina și C.P.E. ,,Libertatea”, care sunt tradiționalii sponsori media etc.
Anul acesta, organizatorii Festivalului ,,JOC ROMÂNESC” au depus eforturi sporite de parcă acum ar organiza prima ediție a acestei manifestări devenite tradiționale, cu participanți de pe 4 continente care, însă, acum, s-a pregătit în condiții precare, instabile, cu posibilități limitate și financiar și din cauza măsurilor preventive care nu permit organizarea unei reuniuni cu număr mare de participanți. Totodată, inevitabil, s-au impus întrebările ,,Câți” și ,,Din care țări să fie invitați participanții ?” căci trebuie asigurat un control rigid și a zădărnici orice problemă care va fi cauzată de COVID19.
Sărbătoarea românităţii care se organizează în sânul comunității românești din Serbia de Răsărit, de la bun început a întrunit în primul rând membrii ansamblurilor folclorice din satele românești de la sud de Dunăre, din Valea Dunării și a râului Pek, respectiv din Valea râului Mlava de lângă Petrovăț, respectiv din Jvijd și Munții Omolie, precum și tradițional ale românilor din Timocul Sârbesc, din Sudul Serbiei. Ei au fost invitați și anul acesta la festival și anume din localitățile Stamnička reka – Petrovac na Mlavi, Voluja- Kučevo, Duboka – Kučevo, Neresnica-Kučevo, Osanica-Žagubica, Manastirica–Petrovac na Mlavi, Rudna Glava -Majdanpek și Topolnica -Majdanpek.
Se așteaptă și participarea membrilor Ansamblului Folcloric ,,Albena” din Vidin-Bulgaria, apoi a Ansamblului folcloric al Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, precum și din Voivodina, evoluarea Ansamblului folcloric din Sărcia și a Ansamblului ,,Armonia” din Petrovăsâla.
Au fost invitați și mai mulți soliști vocali și intrumentiști, precum Sorin Jivcu din Petrovăsâla (caval), Goran Petković din Radenka – Kučevo (fluier), Boban Trailović din Bukovska-Kučevo (cimpoi) și soliștii vocali Deni Olar (Slatina-Bor), Valentina Secheșan (Petrovăsâla) Florica Nicoli (Timișoara), Daniela Marcovici (Ševica-Kučevo), Milun Milunović (Kudreš-Golubac), Adriana Iovanovici (Mânăstirița), Marija Stojičević (Kostolac), Maria Colgia, solistă vacală din zona de pustă a Banatului istoric etc. De asemenea, au fost invitați și specialiști de marcă: focloriști, etnologi, muzicieni și coregrafi precum dr. Daniela Barbulov Popov, Anca Codruț, Gheorghe Rancu Bodrog, Aurel Bancu, Nelu Ro;ca, care vor fi și membrii ai Juriului Internațional.
Trebuie precizat că, anul acesta din nou se vor organiza numeroase manifestări adiacente însă cu mult mai cu mai puțini participanți. Astfel, Societatea de Limba Română din Voivodina, în parteneriat cu asociaţii cu diferite asociații cu prefix românesc de la sud de Dunăre, pe lângă programul propriu-zis care se va prezenta pe scena deschisă din amfiteatrul situat în centrul satului, pentru public vor fi prezentate diverse activități.
}n amfiteatrul din centrul satului, vor fi expuse și specialităţi culinare preparate în vivo, la ceaun, fie că ste vorba despre prepararea celei mai gustoase mămăligi, a ciorbei de pește, a unui gulaș sau papricaș la ceaun sau a unei ciorbe țărănești, de legume. Și-au confirmat participarea maeștrii bucătari Goran Mijucić din Ševica-Kučevo, Živorad Jovanović din Kaona-Kučevo și Dragan Janković din Kladurovo-Petrovac na Mlavi. La Concursul ,,Cea mai gustoasă brânză ”se vor întrece Dragica Balabanović din Golubac, Slobodan Matić din Snegotin, Devica Janković din Kladurovo, Tanja Tomić – Žitkovica și Boban Trailović din Bukovska-Kučevo. Vizitatorii vor putea admira și tot ceea ce vor expune la standuri membrele Asociației Femeilor ,,Mâini harnice bănățene” din Petrovăsâla și din Sărcia, apoi membrele Asociației ,,Bunicuțele” din Uzdin și ale Asociației ,,Mătcălău” din Kladurovo-Petrovac na Mlavi, precum și de Natalija Janković din Žitkovica-Golubac, apoi de ,,Etno kuća Katarina” din Kaona-Kučevo și de membrele Asociației ,,Mândrele” din Melnica-Petrovac na Mlavi… și de oaspeții din România și Bulgaria.
Organizatorii sunt conștienți de faptul că ediția de anul acesta a prestigioasei manifestări nu va fi la nivel edițiilor precedente ale Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, care a fost organizat înainte de pandemia COVID 19, când Festivalul ,,JOC ROMÂNESC” a fost organizat în mod tradiţional în colaborare cu partenerii din Timoc, precum şi de peste hotare dar, Ivița Glișici, directorul Festivalului și Lucian Marina, directorul artistic al Festivalului au depus eforturi sporite ca și în actualele condiții nefavorabile, totuși, să asigure participarea la măreața reuniune a românității a acelor reprezentanți ai comunităților românești din regiune care să confirme odată în plus că această reuniune de prestigiu contribuie la o mai bună cunoaştere a românilor şi rumânilor timoceni, a aromânilor şi valahilor din ţările balcanice, riverane-dunărene, sud-est europene şi nu numai, participanţii și oaspeții fiind şi de pe alte continente.
Sursă text – Lucian Marina, directorul festivalului
Foto – Clement Lupu
25 IAN.

Tinerii din Grebenaț inițiază o petiție

Tinerii din Grebenaț inițiază o petiție pentru schimbarea denumirii Dealurilor Zăgăiții în Dealurile Grebenațului, întrucât acestea sunt de sute de ani în proprietatea grebencenilor.
Mai multe detalii aflăm de la primarul Nicolae Miclea: ,,În urmă cu sute de ani localnicii din Grebenaț, neavând terenuri pentru pășune, au făcut schimb de terenuri cu localnicii din Zăgaița. Grebencenii le-au dat sătenilor din Zăgaița terenuri agricole, iar localnicii din Zăgaița le-au dat în schimb aceste dealuri care, din păcate, sunt înscrise în cadastru cu denumirea de Dealurile Zăgăiții”. Nicolae Miclea mai spune că susține inițiativa tinerilor din sat care luptă pentru schimbarea denumirii acestor dealuri ce le aparțin. Cu declarații vine și fostul primar Leonidas Măzăran, care în curând va iniția petiția împreună cu alți tineri din sat: ,,Vrem să fim pe deplin stăpâni pe resursele satului nostru, iar acest lucru trebuie pornit printr-o petiție.
Adriana PETROI

Foto: Leonidas Măzăran

Sursa – www.libertatea.rs

25 IAN.

În Serbia a ajuns un milion de doze de vaccin din China

Faptul că acțiunea de vaccinare a cetățenilor împotriva coronavirusului este în plină desfășurare îl confirmă și un milion de doze de vaccin din China ajuns deja în Serbia.
Avionul companiei „Air Serbia”, care a transportat primul contingent de vaccin produs de compania chineza „Sinofarm”, a aterizat pe aeroportul „Nikola Tesla” unde a fost așteptat de Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, Chen Bo, ambasadoarea Chinei în Serbia și Zlatibor Lončar, ministrul Sănătății.
În declarațiile făcute pentru postul de televiziune chinez, președintele Aleksandar Vučić a subliniat că „sosirea vaccinului din China reprezintă un semn de mare prietenie între Serbia și China”.
Președintele și-a exprimat mulțumiri față de ambasadorul Chinei la Belgrad Chen Bo, care a făcut eforturi însemnate în vederea realizării acestei acțiuni importante.
Președintele Aleksandar Vučić a anunțat că va primi vaccinul produs de compania chineză „Sinofarm”.
Eufrozina GREONEANȚ

Sursa – https://libertatea.rs/in-serbia-a-ajuns-un-milion-de-doze-de-vaccin-din-china/

06 IUN.

Situația bisericilor românești din Timoc

Protopopul Boian Alexandru de la Vicariatul Timocului și a Protopopiatului Daciei Ripensis cu sediul la Negotin – Serbia, ne-a declarat în exclusivitate actuala situație a bisericilor românești din zona Timocului a Serbiei de Răsărit.
– Părinte, cum se prezintă la ora actuală situația bisericilor românești din zona Timocului?
– Protopopul Boian Alexandru. Situația din anii trecuți nu prea s-a schimbat. Dar, ceva-ceva s-a mai schimbat. Și asta cred că ar veni din partea autorităților civile din România, a unor oameni de acolo care cunosc realitatea de la noi. Eu, nu mă aștept ca autoritățile sârbe să ne recunoască ceva pe noi în următorii 50 de ani. Dar, vom vedea pe parcurs cum vor mai decurge lucrurile. Noi suntem aici băștinași și nu ne dorim altceva decât drepturile ce ni se cuvin. Să fim recunoscuți. Noi, nu fugim niciunde cu pământul, nu ne interesează administrația care este la putere, a cui este etc., respectăm țara în care trăim. Dar, dorim și cerem să avem drepturile elementare ce ni se cuvin. Dacă într-o zonă unde sunt sate românești, e normal să fie și biserică românească și să se învețe limba maternă, măcar asta. Bisericile noastre au fost ocupate în trecut de către Biserica Ortodoxă Sârbă în satele românești și nu au fost și nu sunt nici azi majoritatea corecți. Din cauza asta noi nu zicem că îi obligăm pe toți din acele sate românești sp vină la noi la BOR. Noi numai cerem ca cei care doresc au această posibilitate să vină la noi fără probleme.
– Ce ne puteți spune despre numărul de enoriași din parohiile arondate vicariatului si protopopiatului din Negotin?
– Protopopul Boian Alexandru. Numărul de enoriași crește întotdeauna cân d e vorba de biserică. Biserica nu este partid, biserica nu este o asociație ca să avem o evidență clară. Sunt zile unde mă minunez când aud de prin diverse sate persoane care îmi spun că – aici în sat la noi 20 de case sunt cu voi (n.r. BOR, în speță Vicariatul Român de la Negotin). Asta e o mare problemă ce o avem în sensul că zona noastră e mare, noi suntem puțini – 8 preoți cu mine cu tot unde trebuie să acoperim 154 de sate românești, plus 48 de localități mixte, adică o zonă de peste 200 km pătrați. Fizic nu facem față. Dar, ne descurcăm cum putem.

– Pentru acest an, cu ce noutăți veniți pentru locuitorii satelor românești?
–  Protopopul Boian Alexandru. Având în vedere situația noastră, nu putem să le spunem care sunt, că u ăuțini sunt cei care vor să ni le încurce. Dar, în ceea ce privește activitățile spirituale – cultural, putem spune că anul acesta ne pregătim pentru cinstirea Satului românesc. Asta se are în vedere că Patriarhia Română are această temă în acest an despre satul românesc și noi aici vrem să cinstim satul românesc, să arătăm că există, că a existat și că nu suntem fără rădăcini. Cu acest prilej pe unii de aici i-am deșteptat să-și păstreze casele vechi, să nu le strice. Pe unele le-am mutat în curtea mănăstirii de la Malainița și încercăm ca în fiecare zonă să păstrăm/conservăm măcar câte o casă. Această acțiune de cinstire a satului românesc va începe din a doua jumătate a lunii iulie încolo. Așa mai avem evenimente de Ziua limbii materne, un festival de păstrarea jocului și cântecului românesc. În lipsa jurisdicției bisericii neamului, cântecul și jocul ne-au păstrat. Dacă nu ar fi existat cântecul și jocul nu ar fi existat limba și multe altele care ne-au păstrat.
–  În drum spre dumneavoastră am  văzut sate cu puțin tineret.  Ce ne puteți spune despre tineretul din satele românești?
– Protopopul Boian Alexandru. Mult tineret e plecat în străinătate, în special în Germania și Elveția. Mă apucă panica când văd în sate numai bătrâni. Moare unul, moare altul se închide casa și gata, nu mai vine nimeni. Doar vecinii cât și cum mai pot până mor și ei. Așa rămân satele goale și asta mă sperie. În zonă am prieteni sârbi originari ce ne potrivim în gândire și tot așa se plâg și ei de plecarea tineretului. Dar, la ei un pic mai puțin că nu au fost în situația noastră. Dar, totuși e o modă în ziua de azi să plec, să plec oriunde că mă voi descurca cumva! La ora actuală, în zona Timocului mă refer, e această modă de a pleca indiferent că stă pe unde apucă în diferite condiții. Dar ei trebuie să plece.

– Părinte, vă mulțumesc pentru timpul acordat.

– Protopopul Boian Alexandru. Și  eu vă mulțumesc!

Text – LUPU Clement

Foto – arhiva personală a protopopului Boian Alexandru