Situația bisericilor românești din Timoc

Protopopul Boian Alexandru de la Vicariatul Timocului și a Protopopiatului Daciei Ripensis cu sediul la Negotin – Serbia, ne-a declarat în exclusivitate actuala situație a bisericilor românești din zona Timocului a Serbiei de Răsărit.
Părinte, cum se prezintă la ora actuală situația bisericilor românești din zona Timocului?
Protopopul Boian Alexandru. Situația din anii trecuți nu prea s-a schimbat. Dar, ceva-ceva s-a mai schimbat. Și asta cred că ar veni din partea autorităților civile din România, a unor oameni de acolo care cunosc realitatea de la noi. Eu, nu mă aștept ca autoritățile sârbe să ne recunoască ceva pe noi în următorii 50 de ani. Dar, vom vedea pe parcurs cum vor mai decurge lucrurile. Noi suntem aici băștinași și nu ne dorim altceva decât drepturile ce ni se cuvin. Să fim recunoscuți. Noi, nu fugim niciunde cu pământul, nu ne interesează administrația care este la putere, a cui este etc., respectăm țara în care trăim. Dar, dorim și cerem să avem drepturile elementare ce ni se cuvin. Dacă într-o zonă unde sunt sate românești, e normal să fie și biserică românească și să se învețe limba maternă, măcar asta. Bisericile noastre au fost ocupate în trecut de către Biserica Ortodoxă Sârbă în satele românești și nu au fost și nu sunt nici azi majoritatea corecți. Din cauza asta noi nu zicem că îi obligăm pe toți din acele sate românești sp vină la noi la BOR. Noi numai cerem ca cei care doresc au această posibilitate să vină la noi fără probleme.
Ce ne puteți spune despre numărul de enoriași din parohiile arondate vicariatului si protopopiatului din Negotin?
 Protopopul Boian Alexandru. Numărul de enoriași crește întotdeauna cân d e vorba de biserică. Biserica nu este partid, biserica nu este o asociație ca să avem o evidență clară. Sunt zile unde mă minunez când aud de prin diverse sate persoane care îmi spun că – aici în sat la noi 20 de case sunt cu voi (n.r. BOR, în speță Vicariatul Român de la Negotin). Asta e o mare problemă ce o avem în sensul că zona noastră e mare, noi suntem puțini – 8 preoți cu mine cu tot unde trebuie să acoperim 154 de sate românești, plus 48 de localități mixte, adică o zonă de peste 200 km pătrați. Fizic nu facem față. Dar, ne descurcăm cum putem.

Pentru acest an, cu ce noutăți veniți pentru locuitorii satelor românești?
–  Protopopul Boian Alexandru. Având în vedere situația noastră, nu putem să le spunem care sunt, că u ăuțini sunt cei care vor să ni le încurce. Dar, în ceea ce privește activitățile spirituale – cultural, putem spune că anul acesta ne pregătim pentru cinstirea Satului românesc. Asta se are în vedere că Patriarhia Română are această temă în acest an despre satul românesc și noi aici vrem să cinstim satul românesc, să arătăm că există, că a existat și că nu suntem fără rădăcini. Cu acest prilej pe unii de aici i-am deșteptat să-și păstreze casele vechi, să nu le strice. Pe unele le-am mutat în curtea mănăstirii de la Malainița și încercăm ca în fiecare zonă să păstrăm/conservăm măcar câte o casă. Această acțiune de cinstire a satului românesc va începe din a doua jumătate a lunii iulie încolo. Așa mai avem evenimente de Ziua limbii materne, un festival de păstrarea jocului și cântecului românesc. În lipsa jurisdicției bisericii neamului, cântecul și jocul ne-au păstrat. Dacă nu ar fi existat cântecul și jocul nu ar fi existat limba și multe altele care ne-au păstrat.
–  În drum spre dumneavoastră am  văzut sate cu puțin tineret.  Ce ne puteți spune despre tineretul din satele românești?
– Protopopul Boian Alexandru. Mult tineret e plecat în străinătate, în special în Germania și Elveția. Mă apucă panica când văd în sate numai bătrâni. Moare unul, moare altul se închide casa și gata, nu mai vine nimeni. Doar vecinii cât și cum mai pot până mor și ei. Așa rămân satele goale și asta mă sperie. În zonă am prieteni sârbi originari ce ne potrivim în gândire și tot așa se plâg și ei de plecarea tineretului. Dar, la ei un pic mai puțin că nu au fost în situația noastră. Dar, totuși e o modă în ziua de azi să plec, să plec oriunde că mă voi descurca cumva! La ora actuală, în zona Timocului mă refer, e această modă de a pleca indiferent că stă pe unde apucă în diferite condiții. Dar ei trebuie să plece.

– Părinte, vă mulțumesc pentru timpul acordat.

– Protopopul Boian Alexandru. Și  eu vă mulțumesc!

Text – LUPU Clement

Foto – arhiva personală a protopopului Boian Alexandru

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 4 =