Comunicat de presă

zsw

Proiect

„70 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”

Proiectul este finanţat de Ministerul pentu Românii de Pretutindeni, este derulat de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” Ucraina şi se desfăşoară din data de  26.07.2017     până în data de 31 decembrie 2017.

          Proiectul va cuprinde următoarele acţiuni:

  1. Identificarea, cercetarea şi documentarea privind situaţia naționalizării bunurilor şi a deportărilor din cea mai mare comună românească din Transcarpatia, Ucraina, după al doilea război mondial şi alipirea regiunii la Uniunea Sovietică.
  2. Publicarea unei cărţi „70 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”.
  3. Organizarea unui simpozion internaţional „70 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”, cu participarea profesorilor din şcoli şi universităţi, autorităţi locale şi naţionale, istorici, membri şi colaboratori ai asociaţiei Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”.
  4. Realizarea unei expoziţii „Deportaţi români din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”.

Termenele de realizare:

26.07.2017-30.09.2017 – Identificarea, cercetarea şi documentarea privind situaţia naționalizării bunurilor şi a deportărilor din cea mai mare comună românească din Transcarpatia, Ucraina, după al doilea război mondial şi alipirea regiunii la Uniunea Sovietică.

01.10.2017-15.11.2017 – Publicarea unei cărţi „70 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”.

01.09.2017-15.11.2017 – Realizarea unei expoziţii „Deportaţi români din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”.

Luna 11.2017  – organizarea simpozionului internaţional „70 de ani de la deportarea românilor din Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina”, cu participarea profesorilor din şcoli şi universităţi, autorităţi locale şi naţionale, istorici, membri şi colaboratori ai Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”.

 Persoanele responsabile de implementare:

          Implementarea proiectului va fi coordonată de echipa de proiect condusă de Ion Botoş.

 Preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”

 Ion M. Botoş

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia “Dacia”                                                                                  Apşa de Jos                                                                                                                     

Raionul Teceu                                                                

Regiunea Transcarpatia                                                

Ucraina                                                                           

Tel.       + 380973907518 UA                                               

0752 474079   RO

 

Institutul Cultural Român susține participarea României la Eurovision

 

Institutul Cultural Român va susține participarea României la competiția muzicală Eurovisiun, defășurată la Kiev, în perioada 9-13 mai. Unul dintre cele mai longevive și iubite evenimente muzicale, Eurovisionul are drept miză aducerea unui plus de vizibilitate talentelor muzicale din România. În urma selecției naționale, Ilinca Băcilă şi Alex Florea au câștigat cu peste 10.000 de voturi. Piesa „Yodel It!“, un hibrid între mai multe stiluri muzicale, printre care yodelling, rap şi rock, va intra in competiția Eurovision din luna mai. Pe locul al doilea al selectiei nationale, la o distanţă considerabilă, cu jumătate din voturile obţinute de câştigători, s-a clasat Mihai Trăistariu. Podiumul a fost completat de trupa Instinct, care a primit de la spectatori cu puţin peste 3.000 de voturi. Mihai Alexandru, muzician cu un istoric de 10 prezențe în finala Eurovision România, a colaborat de acestă dată cu textiera Alexandra Niculae. Piesa „Yodel it!” pune în valoare vocile celor doi interpreți, care au convins juriul încă din prima etapă a selecției. Ilinca Băcilă a devenit cunoscută în urma participării în 2014 la Vocea României, uimind prin abilitatea ei de a face yodeling. Colegul său,Alex Florea are, de asemenea, experiența concursurilor de talente. Vocalist și actor din Constanța, el și-a demonstrat versatilitatea prin participările la X Factor în 2014 și la Vocea României în 2015.

Eurovision 2017 se desfășoară sub sloganul „Celebrate diversity”, iar finala va avea loc pe 13 mai 2016 la Kiev. Piesa României va intra în competiţie în cea de-a doua semifinală, pe 11 mai. Contraconcurenții țării noastre vor fi: Macedonia, Malta, Olanda, Serbia, Danemarca, Rusia, Ungaria, Austria, Irlanda, Elveţia, Estonia, Israel, Bulgaria, San Marino, Lituania, Croaţia, Norvegia, Belarus. Competiția va fi trasmisă de peste 40 de televiziuni din întreaga lume, printre care si TVR Internațional. Emisiunile dedicate proiectului EUROVISION România vor fi transmise pe cinci continente: Europa, America de Nord, Africa, Australia și Asia. De la începuturile sale din anul 1956, Eurovisionul a rămas unul dintre cele mai vizionate și populare concursuri muzicale internaționale, având cifre de audiență record. O serie de artiști internaționali datorează, acestui concurs, debuturile muzicale, cele mai importante participări fiind cele ale trupei ABBA (locul 1 în 1974), ale artișitilor Céline Dion (locul 1 în1988) și Julio Iglesias (locul 4 în 1970).

 

Sursa: I.C.R.

Primul festival subteran din lume – UNDERLAND – în Republica Moldova

 

16650832_10211532531968630_1324249478_o

În premieră, în interiorul galeriilor subterane ale complexului Cricova, pe 18 februarie, se va desfășura Festivalul Internațional al vinului și muzicii stradale – Underland. Patru kilometri de tunel, ale renumitului complex Cricova, se vor transforma în labirinturi și cartiere ale vinului alb, roșu și spumant, unde veți putea simți magia cu care respiră UNDERLAND. Se așteaptă toți doritorii de a evada din rutina rece a lui februarie, și de a pătrunde într-o nouă realitate, subterană și cu adevărat îmbătătoare. La UNDERLAND Festival, fiecare cartier va fi unul muzical, în ton cu notele vinurilor. Pe cele 3 scene, timp de 12 ore, vor evolua peste 30 de artiști și trupe muzicale din 7 țări – Germania, Ungaria, Italia, România, Ucraina, Rusia, Moldova.

16298929_1330076657012785_8650555253784432045_nPe harta primului festival subteran din lume Underland Wine & Music Fest puteți vedea atracțiile din Cartierul Vinului Alb, Cartierul Vinului Roșu și Cartierul Vinului Spumant. Vă așteaptă Wine Schools cu degustări și somelieri; un iarmaroc cu obiecte de artizanat; ateliere și masterclass-uri cu meștșugari de vază; bucate alese și diverse; 25 de tipuri de izvar; artiști stradali – jonglori, clovni, statui vii; oficiul Stării Civile unde se vor încheia căsătorii valabile pe durata evenimentului, SelfieBox, selfie points, photopoints, excursii în muzeul subteran Cricova, aleea magică unde ghicitoarea va prezice viitorul tuturor doritorilor, un parc subteran cu pictori și caricaturiști care vor face câte un portret pentru fiecare, aleea hedoniștilor renumiți și multe-multe altele! Devenit emblemă a vinificației Moldovei, orașul vinicol subteran Cricova dispune de galerii ce se întind pe 70 km, aflate la o adâncime de 35-80 m. Cricova găzduiește 30 milioane litri de vin. La Cricova se păstrează ”Vinoteca națională”, o colecție remarcabilă de vinuri legendare, atît locale, dar și străine, provenind din colecția de vinuri a lui Goering, printre care renumitele vinuri Moselle, Bourgogne, Bordeaux, Porto. Cel mai vechi vin al colecției, și unicul vin de acest tip din lume, este vinul ”Ierusalim de Paște”, produs într-un singur loc, în 1902.

Costul biletului este de 250 de lei moldovenești

Programul festivalului: 10:00 – 22:00

Biletele la eveniment pot fi procurate pe https://iticket.md/event/underland-wine-and-music-fest/

În costul biletului se oferă:

  • Un pahar de izvar aromat la intrare;
  • Vizită la Muzeul orașului subteran Cricova cunoscut la nivel mondial pentru colecția sa legendară de vinuri;
  • Participarea la mai multe ateliere și masterclass-uri organizate de meșteșugari talentați;
  • Show spectaculos susținut de peste 80 de artiști stradali, interpreți și colective muzicale din 7 țări ale lumii;
  • Accesul în cele 3 cartiere tematice ale orașului Underland – Cartierul Vinului Alb, Roșu și Spumant și la cele trei școli de vin aflate pe teritoriul galeriilor subterane Cricova, cu degustații și sommelieri;
  • Și multe poze și selfie-uri memorabile cu personajele orașului Underland.

UNDERLAND Festival este organizat de agenția de evenimente și relații publice PRofile și combinatul de vinuri Cricova cu susținerea:

Partener instituțional: Agenția Turismului a Republicii Moldova

Sponsori: DAAC Hermes, rețeaua de telefonie mobilă și internet – UNITE

Mai multe detalii despre eveniment: https://www.facebook.com/events/129741190852996/

unnamed10 motive să mergi la Festivalul Underland

1.Underland este unicul festival subteran din lume și este organizat în Moldova, în cramele Cricova. 

2. Multă muzică – vei avea parte de 12 ore de muzică concomitent pe 3 scene unde vor evolua peste 30 de artiști și trupe muzicale din Moldova, România, Ucraina, Germania, Ungaria, Italia și Rusia.

3. Varietate de izvaruri – orașul subteran te așteaptă cu 25 tipuri de izvar, pregătite cu mult drag după rețete seculare, iar la porțile orașului vei fi întâmpinat cu un pahar de izvar gratuit.

4. Un alt motiv să mergi la Underland Fest este oportunitatea de a participa la degustații de vin profesioniste în cele 3 școli de vin – roșu, alb și spumant.
5. Oficiul Sfântului Valentin, Salonul Afroditei, Aleea Hedoniștilor, Aleea Magică sau Scuarul de Artă – atracții cu diverse activități pentru oaspeții orașului subteran. Ziua de 18 februarie poate deveni cea mai importantă zi pentru tine și perechea ta. După ce treci pe la Salonul Afroditei, vino la Oficiul Sfântului Valentin cu perechea ta și căsătoriți-vă pentru o zi, iar viitorul îl puteți afla în Aleea Magică. Orașul și cetățenii săi vor sărbători acest eveniment deosebit din viața ta.

6. Artiștii Underland – cel mai viu oraș din luna februarie este datorat cetățenilor săi. Muzicieni și artiști stradali, statui vii, pictori și caricaturiști – ei te vor aștepta la fiecare intersecție cu buna dispoziție.
7. Muzeul Cricova și renumitele colecțiile de vin – doar pe 18 februarie, din costul biletului ai posibilitatea să descoperi ce ascund galeriile subterane Cricova – muzeul Cricova și legendara colecție de vin cunoscută în toată lumea.
8. Ateliere de creație și master-class-uri pentru toate gusturile – pentru doritorii de experiențe noi, pe parcursul festivalului vor fi organizate ateliere de creație și master-class-uri – mărțișoare hand-made, sculptură în lemn, pictură în apă, monede personalizate, etc
9. Imortalizează momentele petrecute în orașul Underland cu selfie-box și diverse photo-points. Nu uita să folosești hashtag-ul #underlandfest la fotografiile distribuite pe rețelele de socializare.
10. Transportul din Chișinău spre Underland este asigurat și costă doar 5 lei.
                                       Fii parte a legendei!

 

Malănci tradiționale și netradiționale – la Malanca Fest

15977927_1841490156117829_2298369917865600545_n

Ediţia a VI-a ediţie a Festivalului Etnofolcloric Interregional al Malăncilor Tradiționale și netradiționale  „Malanka-Fest 2017” s-a desfăşurat  la Cernăuţi, în data de 15 ianuarie 2017. 

În acest an,  au participat 46 de grupuri etno-folclorice și mascați din regiunea Cernăuţi cât şi din alte regiuni ale Ucrainei precum: Transcarpatia, Hmelniţki, Ivano-Frankivsk, şi din România – Câmpulung Moldovenesc şi localitatea Malini, judeţul Suceava, care au  fascinat publicul spectator prin varietatea şi bogăţia costumelor populare, măiestria interpretativă, diversitatea repertoriului, prin scenetele hazlii şi spectaculoase, aducând un zâmbet tuturor celor peste 10.000 de  spectatori. Românii din regiunea Cernăuţi, s-au evidențiat de fiecare dată şi la fiecare ediţie Festivalurilor obiceiurilor de iarnă şi mai nou la „Malanca Fest”, ocupând locuri de frunte şi impresionând locuitorii şi turistii oraşului Cernăuţi, nu numai prin costumaţie şi motivele „Malăncii” tradiţionale.  „Malanca” de la Crasna, este deja un brand nu numai regional, se poate considera învingătoare și chiar este, deoarece a fost ce-a mai pitorească reprezentaţie populară a obiceiurilor tradiţionale româneşti, uimind şi captivând numerosul public prin scenete şi prin diversitatea costumelor. „Regii”, erau îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, la inimă, pe umeri si piept cu Tricolorul. „Urşii”, în haine confecţionate din paie de rogoz şi cei cu aripi din paie de 5 metri, „crescute” în spate, erau ţinuţi în lanţuri de „Ţigani”. Horbovenii, la rândul lor, au impresionat publicul prin mecanisme speciale – „Cucoşul uriaş” – simbolul anului 2017,  şi „Calul Troian”, înalţi de aproape 5 metri, înscenând şi  povestea populară românească „Punguţa cu doi bani”. N-au lipsit de la joc şi voie bună nici moşnegi, babe, urşi, capre, domnişoare, militari, căluţi, Moşi Crăciun, necuraţi, monştri, dragoni, văcuţe, eroi din filme artistice şi  desene animate, ţigani, vrăjitori, piraţi şi regi. Ca şi în anii precedenţi, a uimit şi tehnica improvizată de impresionante mărimi. În acest an, pentru a exclude orice influenţă a membrilor juriului, organizatorii au hotărât că votarea locurilor premiante să decurgă on-line pe site-ul „Malanka Fest”. Astfel, conform acestei votări, premiul I  (50 000 grn.) a fost acordat colectivului „Regii Egiptului” din satul Ceahor, raionul Hliboca. Iar premiile II (30 000 grn.) şi III (20 000 grn.) au fost înmânate grupului „Calul troian” şi „Malăncii din Horbova”, ambele din satul Horbova raionul Herţa. „Malanka-Fest” a deveni cel mai pitoresc şi extins festival etnografic din Europa de Est.

15965172_1906071322959525_9070392028152651250_n

Orașul Cernăuți din Nordul Bucovinei (Ucraina), se aseamănă tot mai mult în luna ianuarie cu un “epicentru” al carnavalurilor de iarnă. Malanca Fest este unul dintre acestea, un  festival etno-folcloric, care se desfășoară cu scopul de a păstra și a promova tradițiile și obiceiurile strămoșești din Bucovina. Prima ediție a festivalului s-a desfășurat în anul 2011 din inițiativa organizației nonguvernamentale „Spectrul Bucovinei”. Potrivit organizatorilor Malanca Fest, scopul acțiunii etno-folclorice este demonstrarea faptului că regiunea Cernăuți este un ținut al varietății etnice și multiculturalității. De fapt, cele mai populare acțiuni în timpul festivalului nu sunt cele ce țin de tradiții, ci de formele modernizate ale carnavalului de iarnă: scenete din Parlamentul de la Kiev, scene de conflicte între oligarhi, etc. Interesul turiștilor față de acest festival este determinat și de caracterul competitiv al acțiunii în masă. Spre finalul zilei sunt numiți învingătorii festivalului. De obicei, printre cele mai bune colective de creație se numără două din satele locuite compact de etnici români din zonă. Un adevărat etalon în acest sens este satul Crasna din raionul Storojineț – o localitate din zonă montană care păstrează tradițiile seculare românești. O altă localitate, unde pâlpâie flacăra tradițiilor românești este satul Horbova, raionul Herța. Aceste două colective românești, alături de colectivul din satul ucrainean Vașkivți, concurează de obicei pentru marele premiu Malanca Fest. Fiecare colectiv din satele populate de români și ucraineni din regiunea Cernăuți s-a evidenţiat prin costumele tradiționale, alte colective au prezentat costume creative evidențiinduse chiar și prin spectacole teatralizate. Malanca este denumirea slavă a cetelor organizate de mascaţi la Anul Nou, denumire întâlnită nu numai în satele ce ţin sărbătorile pe stil vechi, în special în cele huţăneşti sau cu populaţie ucraineană, ci şi în multe sate care au trecut la noul stil. Alegerea celui mai bun colectiv are loc în timpul ședinței juriului, care se compunea din etnografi, culturologi, folcloriști, anul acesta regulile au fost schimbate în ceea ce priveşte jurizarea, doar on-line.

15977274_1841489709451207_8605332301987366414_n

“Povestea” Malancii

„Malanca” provine de la „Sfânta Melania” sărbătorită la 31 decembrie, conform calendarului nou, şi 13 ianuarie, pe stil vechi. Tot de aici vine şi data la care se sărbătoreşte (organizează), 13 şi 14 ianuarie. Legenda spune că „Malanca” ar fi fost fiica primarului oraşului Kameneţ-Podoliskii, regiunea Hmelniţk, Ucraina, care-ar fi fost omorâtă de tătari în timp ce încerca să-şi apere oraşul de hoarde. Tot din Ucraina vine şi textul acestui colind, („Fată mare de-mpărat”) tradus şi adaptat în română.  „Malanca” merge prima dată la casele cu fete mari, după care la  gospodarii satului, gospodari înstăriţi, şi este formată din două componente: „soldaţii” (pieptari) şi, convenţional numiţi, „ţiganii”, adică persoanele mascate în „mireasă” (după toate considerentele, anume aceasta şi este Malanca, fată tânără), „mămuca” („babă”) şi „tătuca” (probabil părinţii fetei), un „ţigan” mai tânăr – „fecioraşul” (are acelaşi cosum ca şi „tătuca”, tatăl său). La fel, printre mascaţi mai pot fi întâlniţi un „poliţist” (tot el numit „jdan”, adică evreu), „medic” şi alte personalităţi. În „misiunea” lor, soldaţii mălăncesc (cânta colindul), iar „ţiganii” distrează gazdele şi oaspeţii acestora, dar şi persoanele care merg din urmă Malăncii. O altă „datorie” a mascaţilor este să caute prin gospodărie şi să scoată la iveală „averea gospodarilor”.

Despre Malanca din Crasna a fost turnat recent un film documentar „Krasna Malanka”, în care regizorul ucrainean Dmytro Suholitki-Sobciuk, unde se arată că malanca este un carnaval unde fiecare participant își joacă rolul său în bizara serbare păgână, de fapt. Filmul reflectă  organizarea, desfășurarea și evoluția sărbătorii tradiționale Malanca: de la crearea măștilor și costumelor individuale, până la încheierea feerică a sărbătorii. Pelicule „Krasna Malanka” demonstrează, de fapt, că în timpul carnavalului oameni străini și necunoscuți, la prima vedere, se unesc în jurul unei sărbători de iarnă.

Clement LUPU

Text original si adaptare după Wikipedia

Galei Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice

unnamed

Luni, 30 ianuarie 2017, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc a doua ediție a Galei Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni). Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania, lideri ai unor asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești, precum şi contribuția unor personalități ale vieții socioculturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință. Distincțiile vor fi stabilite de o comisie prezidată de academicianul Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, și alcătuită din reputați specialisti pe problematica românilor de pretutindeni: academicianul Ioan Aurel-Pop, rector al Universităţii Babeş-Bolyai; profesorul universitar Manuela Nevaci, cercetător științific la Institutul de Fonetică și Dialectologie „Alexandru Rosetti” al Academiei Romane, jurnalistul Sorin Ghica și Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor din cadrul ICR.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriș. Vlad Miriță, Eliza Nirlu, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraș.

În cadrul Galei va fi prezentat  un material video realizat de echipa regizoarei Manuela Morar în anul 2013, care-l prezintă pe Vasile Kovaliov – ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolîma – filmat în carcera Lagărului de tranzit din Magadan unde Kovaliov a petrecut șase luni în perioada octombrie 1955-martie 1956 – din cei 7 ani petrecuți în lagăr, în total, și cei 62 de ani petrecuți în exil. De asemenea, în foaierul TNB vor fi expuse o parte din fotografiile care fac obiectul expoziției„100 de Inovatori Români”, personalități care, de-a lungul timpului, s-au exprimat în afara granițelor țării lor de origine, România, reprezentând domenii variate ale științei și artei. Vor fi invitați la evenimentt Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, consilieri de Stat ai Administrației Prezidențiale, deputaţi şi senatori din comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, personalităţi culturale şi jurnalişti.

Partener instituțional: Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni).

Parteneri media: TVR Internațional, Radio Romania Internațional,RadioRomânia Cultural, Agerpres, Romanian Global News, InfoPrut, Observator Cultural, Agenția de Carte și Magazin Istoric.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Sursa: www.icr.ro

Celebrându-l pe Eminescu la Cernăuţi

20170115_110602
Manifestările dedicate marelui poet naţional român Mihai Eminescu, la Cernăuti-Ucraina au fost organizate de: Societatea Scriitorilor Români din Regiunea Cernăuți, Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale ”Iurii Fedcovici” din Cernăuți, Lectoratul Român al Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității Naționale ”Iurii Fedcovici” din Cernăuți, Societatea pentru Cultură Română „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, Muzeul Literar „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, Fundaţia Culturală „Casa Limbii Române”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Liga Tineretului Român ”Junimea” din regiunea Cernăuți, Biblioteca ”Glasul Bucovinei”, Asociația Aron Pumnul din Cernăuți şi Consulatul General al României la Cernăuţi, unde au fost prezenţi guvernatorul Regiunii Cernăuţi – Alexandr Fisciuk, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi – Ivan Muntean, primarul Cernăuţiului – Oleksi Kaspruk, Corpul Diplomatic al României la Cernăuţi condus de Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, ministrul consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice, consulii Edmond Neagoe şi Aurelian Rugină, delegaţii din Botoşani, Timişoara, o numeroasă delegaţie din judeţul Suceava în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean – Gheorghe Flutur, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Viorel Seredenciuc, primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, precum şi directorul Bibliotecii „I.G. Sbiera”, Gabriel Cărăbuş, grupul folcloric „Capră” de la Malini şi Ansamblul „Piatra Șoimului” din Câmpulung Moldovenesc, elevi si studenti romani de la scolile din oras, oameni de cultura etc.

 

20170115_113426După depunerile de flori la bustul din curtea casei mentorului sau, Aron Pumnul, (str. Aron Pumnul, 19) şi la monumentul Poetului nepereche, din centrul oraşului Cernăuţi, a avut loc Concursul de recitare a operei eminescine, cu participarea elevilor de la școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Eveniment organizat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți – Gimnaziul nr. 6 din Cernăuți (str. Șeptițcoho, 19), Recital ”Cu Eminescu în suflet”, organizat la Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi din cadrul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi (str. Gaidar, nr. 9 A), Masa rotundă cu tema ”Eminescu, poet al ființei”, la sediul Societății pentru Cultură Română ”Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuți (Piața Centrală nr. 9) şi Seară românească de romanţe pe versuri de Mihai Eminescu, în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi (str. Kobileanska, 9). „Este ziua în care fiecare dintre noi este obligat să aducă un omagiu înaintaşilor care ne-au împărtăşit din valorile trecutului. Noi facem parte din acest lanţ de generaţii ce au preluat şi  vor continua tradiţia sfântă a culturii, pentru că nu există popor fără cultură. Mă bucur că din 2010 Parlamentul României a adoptat legea prin care cultura îşi are o zi naţională – o zi în care toate gândurile noastre vibrează în spiritul cultural. Vă îndrum ca să-l cunoaşteţi  mai bine pe Eminescu, că aţi recitat poeziile lui, este cel mai mare cadou, pe care-l faceţi sufletului dumneavoastră  şi nouă. Ne bucură faptul că dumneavoastră ştiţi, cunoaşteţi, vibraţi în spiritul culturii româneşti. Vă mulţumim pentru faptul că păstraţi în inimi  valorile culturale româneşti”, a spus Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi. Gheorghe Fluture, a felicitat asociațiile culturale care luptă pentru identitatea românească din Ucraina și păstrarea limbii lui Eminescu „Ziua de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, este marcată, începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naţionale. Și cu această ocazie am transmis un salut românilor din Regiunea Cernăuţi, pe care i-am felicitat pentru eforturile pe care le fac pentru a păstra limba română şi tradiţiile. De asemenea, am ţinut să mulţumesc autorităţilor de la Cernăuţi pentru colaborare şi sprijinul acordat. În acelaşi timp am reamintit şi de sprijinul nostru pentru minorităţile din judeţul Suceava”, a precizat şeful administraţiei judeţene Suceava. De asemenea, Gheorghe Flutur a spus că: în discuţiile avute cu oficialităţile regionale din Cernăuţi, 15 ianurie 2017, a convenit ca în perioada următoare să fie reluate demersurile pentru modernizarea punctului de trecere a frontierei Siret – Porubnoe, şi deschiderea altor patru noi puncte la Vicovu de Sus – Crasnoilsk, Climăuţi – Fântâna Albă, Ulma – Ruska şi Izvoarele Sucevei – Șhepit. În acelaşi timp, autorităţile din Suceava şi Cernăuţi au convenit dezvoltarea colaborării în domenii precum sănătate, învăţământ, situaţii de urgenţă, dar şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, aşa cum este prevăzut în protocolul semnat anul trecut la Suceava.

Clement Lupu

Text si poze