
Ediţia a VI-a ediţie a Festivalului Etnofolcloric Interregional al Malăncilor Tradiționale și netradiționale „Malanka-Fest 2017” s-a desfăşurat la Cernăuţi, în data de 15 ianuarie 2017.
În acest an, au participat 46 de grupuri etno-folclorice și mascați din regiunea Cernăuţi cât şi din alte regiuni ale Ucrainei precum: Transcarpatia, Hmelniţki, Ivano-Frankivsk, şi din România – Câmpulung Moldovenesc şi localitatea Malini, judeţul Suceava, care au fascinat publicul spectator prin varietatea şi bogăţia costumelor populare, măiestria interpretativă, diversitatea repertoriului, prin scenetele hazlii şi spectaculoase, aducând un zâmbet tuturor celor peste 10.000 de spectatori. Românii din regiunea Cernăuţi, s-au evidențiat de fiecare dată şi la fiecare ediţie Festivalurilor obiceiurilor de iarnă şi mai nou la „Malanca Fest”, ocupând locuri de frunte şi impresionând locuitorii şi turistii oraşului Cernăuţi, nu numai prin costumaţie şi motivele „Malăncii” tradiţionale. „Malanca” de la Crasna, este deja un brand nu numai regional, se poate considera învingătoare și chiar este, deoarece a fost ce-a mai pitorească reprezentaţie populară a obiceiurilor tradiţionale româneşti, uimind şi captivând numerosul public prin scenete şi prin diversitatea costumelor. „Regii”, erau îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, la inimă, pe umeri si piept cu Tricolorul. „Urşii”, în haine confecţionate din paie de rogoz şi cei cu aripi din paie de 5 metri, „crescute” în spate, erau ţinuţi în lanţuri de „Ţigani”. Horbovenii, la rândul lor, au impresionat publicul prin mecanisme speciale – „Cucoşul uriaş” – simbolul anului 2017, şi „Calul Troian”, înalţi de aproape 5 metri, înscenând şi povestea populară românească „Punguţa cu doi bani”. N-au lipsit de la joc şi voie bună nici moşnegi, babe, urşi, capre, domnişoare, militari, căluţi, Moşi Crăciun, necuraţi, monştri, dragoni, văcuţe, eroi din filme artistice şi desene animate, ţigani, vrăjitori, piraţi şi regi. Ca şi în anii precedenţi, a uimit şi tehnica improvizată de impresionante mărimi. În acest an, pentru a exclude orice influenţă a membrilor juriului, organizatorii au hotărât că votarea locurilor premiante să decurgă on-line pe site-ul „Malanka Fest”. Astfel, conform acestei votări, premiul I (50 000 grn.) a fost acordat colectivului „Regii Egiptului” din satul Ceahor, raionul Hliboca. Iar premiile II (30 000 grn.) şi III (20 000 grn.) au fost înmânate grupului „Calul troian” şi „Malăncii din Horbova”, ambele din satul Horbova raionul Herţa. „Malanka-Fest” a deveni cel mai pitoresc şi extins festival etnografic din Europa de Est.

Orașul Cernăuți din Nordul Bucovinei (Ucraina), se aseamănă tot mai mult în luna ianuarie cu un “epicentru” al carnavalurilor de iarnă. Malanca Fest este unul dintre acestea, un festival etno-folcloric, care se desfășoară cu scopul de a păstra și a promova tradițiile și obiceiurile strămoșești din Bucovina. Prima ediție a festivalului s-a desfășurat în anul 2011 din inițiativa organizației nonguvernamentale „Spectrul Bucovinei”. Potrivit organizatorilor Malanca Fest, scopul acțiunii etno-folclorice este demonstrarea faptului că regiunea Cernăuți este un ținut al varietății etnice și multiculturalității. De fapt, cele mai populare acțiuni în timpul festivalului nu sunt cele ce țin de tradiții, ci de formele modernizate ale carnavalului de iarnă: scenete din Parlamentul de la Kiev, scene de conflicte între oligarhi, etc. Interesul turiștilor față de acest festival este determinat și de caracterul competitiv al acțiunii în masă. Spre finalul zilei sunt numiți învingătorii festivalului. De obicei, printre cele mai bune colective de creație se numără două din satele locuite compact de etnici români din zonă. Un adevărat etalon în acest sens este satul Crasna din raionul Storojineț – o localitate din zonă montană care păstrează tradițiile seculare românești. O altă localitate, unde pâlpâie flacăra tradițiilor românești este satul Horbova, raionul Herța. Aceste două colective românești, alături de colectivul din satul ucrainean Vașkivți, concurează de obicei pentru marele premiu Malanca Fest. Fiecare colectiv din satele populate de români și ucraineni din regiunea Cernăuți s-a evidenţiat prin costumele tradiționale, alte colective au prezentat costume creative evidențiinduse chiar și prin spectacole teatralizate. Malanca este denumirea slavă a cetelor organizate de mascaţi la Anul Nou, denumire întâlnită nu numai în satele ce ţin sărbătorile pe stil vechi, în special în cele huţăneşti sau cu populaţie ucraineană, ci şi în multe sate care au trecut la noul stil. Alegerea celui mai bun colectiv are loc în timpul ședinței juriului, care se compunea din etnografi, culturologi, folcloriști, anul acesta regulile au fost schimbate în ceea ce priveşte jurizarea, doar on-line.

“Povestea” Malancii
„Malanca” provine de la „Sfânta Melania” sărbătorită la 31 decembrie, conform calendarului nou, şi 13 ianuarie, pe stil vechi. Tot de aici vine şi data la care se sărbătoreşte (organizează), 13 şi 14 ianuarie. Legenda spune că „Malanca” ar fi fost fiica primarului oraşului Kameneţ-Podoliskii, regiunea Hmelniţk, Ucraina, care-ar fi fost omorâtă de tătari în timp ce încerca să-şi apere oraşul de hoarde. Tot din Ucraina vine şi textul acestui colind, („Fată mare de-mpărat”) tradus şi adaptat în română. „Malanca” merge prima dată la casele cu fete mari, după care la gospodarii satului, gospodari înstăriţi, şi este formată din două componente: „soldaţii” (pieptari) şi, convenţional numiţi, „ţiganii”, adică persoanele mascate în „mireasă” (după toate considerentele, anume aceasta şi este Malanca, fată tânără), „mămuca” („babă”) şi „tătuca” (probabil părinţii fetei), un „ţigan” mai tânăr – „fecioraşul” (are acelaşi cosum ca şi „tătuca”, tatăl său). La fel, printre mascaţi mai pot fi întâlniţi un „poliţist” (tot el numit „jdan”, adică evreu), „medic” şi alte personalităţi. În „misiunea” lor, soldaţii mălăncesc (cânta colindul), iar „ţiganii” distrează gazdele şi oaspeţii acestora, dar şi persoanele care merg din urmă Malăncii. O altă „datorie” a mascaţilor este să caute prin gospodărie şi să scoată la iveală „averea gospodarilor”.
Despre Malanca din Crasna a fost turnat recent un film documentar „Krasna Malanka”, în care regizorul ucrainean Dmytro Suholitki-Sobciuk, unde se arată că malanca este un carnaval unde fiecare participant își joacă rolul său în bizara serbare păgână, de fapt. Filmul reflectă organizarea, desfășurarea și evoluția sărbătorii tradiționale Malanca: de la crearea măștilor și costumelor individuale, până la încheierea feerică a sărbătorii. Pelicule „Krasna Malanka” demonstrează, de fapt, că în timpul carnavalului oameni străini și necunoscuți, la prima vedere, se unesc în jurul unei sărbători de iarnă.
Clement LUPU
Text original si adaptare după Wikipedia
























