06 IUN.

Situația bisericilor românești din Timoc

Protopopul Boian Alexandru de la Vicariatul Timocului și a Protopopiatului Daciei Ripensis cu sediul la Negotin – Serbia, ne-a declarat în exclusivitate actuala situație a bisericilor românești din zona Timocului a Serbiei de Răsărit.
– Părinte, cum se prezintă la ora actuală situația bisericilor românești din zona Timocului?
– Protopopul Boian Alexandru. Situația din anii trecuți nu prea s-a schimbat. Dar, ceva-ceva s-a mai schimbat. Și asta cred că ar veni din partea autorităților civile din România, a unor oameni de acolo care cunosc realitatea de la noi. Eu, nu mă aștept ca autoritățile sârbe să ne recunoască ceva pe noi în următorii 50 de ani. Dar, vom vedea pe parcurs cum vor mai decurge lucrurile. Noi suntem aici băștinași și nu ne dorim altceva decât drepturile ce ni se cuvin. Să fim recunoscuți. Noi, nu fugim niciunde cu pământul, nu ne interesează administrația care este la putere, a cui este etc., respectăm țara în care trăim. Dar, dorim și cerem să avem drepturile elementare ce ni se cuvin. Dacă într-o zonă unde sunt sate românești, e normal să fie și biserică românească și să se învețe limba maternă, măcar asta. Bisericile noastre au fost ocupate în trecut de către Biserica Ortodoxă Sârbă în satele românești și nu au fost și nu sunt nici azi majoritatea corecți. Din cauza asta noi nu zicem că îi obligăm pe toți din acele sate românești sp vină la noi la BOR. Noi numai cerem ca cei care doresc au această posibilitate să vină la noi fără probleme.
– Ce ne puteți spune despre numărul de enoriași din parohiile arondate vicariatului si protopopiatului din Negotin?
– Protopopul Boian Alexandru. Numărul de enoriași crește întotdeauna cân d e vorba de biserică. Biserica nu este partid, biserica nu este o asociație ca să avem o evidență clară. Sunt zile unde mă minunez când aud de prin diverse sate persoane care îmi spun că – aici în sat la noi 20 de case sunt cu voi (n.r. BOR, în speță Vicariatul Român de la Negotin). Asta e o mare problemă ce o avem în sensul că zona noastră e mare, noi suntem puțini – 8 preoți cu mine cu tot unde trebuie să acoperim 154 de sate românești, plus 48 de localități mixte, adică o zonă de peste 200 km pătrați. Fizic nu facem față. Dar, ne descurcăm cum putem.

– Pentru acest an, cu ce noutăți veniți pentru locuitorii satelor românești?
– Protopopul Boian Alexandru. Având în vedere situația noastră, nu putem să le spunem care sunt, că u ăuțini sunt cei care vor să ni le încurce. Dar, în ceea ce privește activitățile spirituale – cultural, putem spune că anul acesta ne pregătim pentru cinstirea Satului românesc. Asta se are în vedere că Patriarhia Română are această temă în acest an despre satul românesc și noi aici vrem să cinstim satul românesc, să arătăm că există, că a existat și că nu suntem fără rădăcini. Cu acest prilej pe unii de aici i-am deșteptat să-și păstreze casele vechi, să nu le strice. Pe unele le-am mutat în curtea mănăstirii de la Malainița și încercăm ca în fiecare zonă să păstrăm/conservăm măcar câte o casă. Această acțiune de cinstire a satului românesc va începe din a doua jumătate a lunii iulie încolo. Așa mai avem evenimente de Ziua limbii materne, un festival de păstrarea jocului și cântecului românesc. În lipsa jurisdicției bisericii neamului, cântecul și jocul ne-au păstrat. Dacă nu ar fi existat cântecul și jocul nu ar fi existat limba și multe altele care ne-au păstrat.
– În drum spre dumneavoastră am văzut sate cu puțin tineret. Ce ne puteți spune despre tineretul din satele românești?
– Protopopul Boian Alexandru. Mult tineret e plecat în străinătate, în special în Germania și Elveția. Mă apucă panica când văd în sate numai bătrâni. Moare unul, moare altul se închide casa și gata, nu mai vine nimeni. Doar vecinii cât și cum mai pot până mor și ei. Așa rămân satele goale și asta mă sperie. În zonă am prieteni sârbi originari ce ne potrivim în gândire și tot așa se plâg și ei de plecarea tineretului. Dar, la ei un pic mai puțin că nu au fost în situația noastră. Dar, totuși e o modă în ziua de azi să plec, să plec oriunde că mă voi descurca cumva! La ora actuală, în zona Timocului mă refer, e această modă de a pleca indiferent că stă pe unde apucă în diferite condiții. Dar ei trebuie să plece.

– Părinte, vă mulțumesc pentru timpul acordat.

– Protopopul Boian Alexandru. Și eu vă mulțumesc!

Text – LUPU Clement

Foto – arhiva personală a protopopului Boian Alexandru

09 IUL.

A ÎNCEPUT, FESTIVALUL “JOC ROMÂNESC” – JÂTCOVIŢA, 7-9 IULIE 2017

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI ,,JOC ROMÂNESC”, a început la Golubăț – Jâtcovița – Republica Serbia. Prestigioasa sărbătoare a fost organizată, în mod traditional, de locuitorii Comunităţii Locale din Jâtcoviţa cu sprijinul Adunării Comunei Golubaţ, respectiv Filiala Serbia a Forumului European pentru Istorie şi Cultură (F.E.I.C.), preşedinte Ivița Glişici, de altfel şi directorul Festivalului şi Lucian Marina, vicepreşedintele Festivalului şi a Filialei Serbia a F. E. I. C., Asociaţia ,,Sandu Timoc” a părinţilor care vor ca şi copii lor să înveţe limba română în şcolile de stat, în frunte cu preşedinta prof. drd. Iasmina Glişici și cu Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia în partaneriat cu mai multe asociaţii româneşti din Serbia şi de peste hotare, organizează anul acesta ediţia a XI-a a Festivalului ,,Joc Românesc” cu ajutorul partenerilor din străinătate şi a sponsorilor. Pe lângă numeroasele expoziţii ale meşterilor populari şi ale asociaţiilor femeilor care expun nestematele lor din lăzile de zestre, respectiv parada porturilor naţionale şi expoziţia de costume naţionale, se va organiza şi o consfătuire despre folclor, la care se vor prezenta şi comunicările unor experţi în materie, dar şi sfaturile şi experienţele maeştrilor coregrafi, a renumiţilor dirijori, solişti, etc. În cadrul festivalului, ca şi la celelalte ediţii v-a avea loc Concursul Interntional “Cea mai gustoasă coleaşa (mămăligă). Normal, premii menţiuni, diplome, cupe şi alte premii au fost decernate şi participanţilor de pe scena deschisă a Festivalului, prilej cu care au fost premiaţi soliştii vocali şi instrumentişti, formaţiile de dansuri, tarfurile şi orchestrele, apoi cele mai frumoase costume naţionale, şi bineînţeles, se va acorda şi MARELE PREMIU AL FESTIVALUI ,,JOC ROMÂNESC” pe lângă o multitudine de alte premii.

PROGRAMUL FESTIVALULUI “JOC ROMÂNESC” – JÂTCOVIŢA, 7-9 IULIE 2017

GOLUBAŢ – SÂMBĂTĂ, 8 IULIE 2017

13.30-15.30 – Defilarea participanţilor prin Golubaţ cu Fanfara din Coștei.
Evoluarea soliştilor şi ansamblurilor folclorice la concertul din centrul oraşului – Participanţi din Argentina, Columbia, Portoriko, Republika Sudafricană, India etc.

JÂTCOVIŢA – SÂMBĂTĂ, 8 IULIE 2017

16.00 – Pregătirea mâncărurilor româneşti tradiţionale

16.00-18.00 – Competiţia ,,Cea mai gustoasă colieşă – mămăligă”
Competiţia ,,Cea mai calitativă brânză”
16.30 – Vernisajul expoziţiei de fotografii şi picturi
17.00-18.30 – Colocviu despre istoria şi cultura românilor
17.00-18.30 – Consfătuire despre învăţarea limbii române
18.30-19.00 – Evoluarea soliştilor vocali şi instrumentişti, precum şi a ansamblurilor folclorice participante
19.00 – Inaugurarea festivă a Festivalului
19.30 – Competiţie – Evoluarea ansamblurilor folclorice din ţară şi străinătate
20.00-22.00 – ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA” – Alegerea celei mai frumoase românce şi participante la Festival, MISS FARMEC
22.30 – Parada porturilor şi Decernarea premiilor ,,Cea mai frumoasă ie” – ,,Cel mai frumos costum”…..
23.00 – Decernarea Marelui Premiu şi a premiilor pentru Miss
23.30 – Joc şi veselie populară – până în zorii zilei

Clement LUPU

07 MAI

ASOCIAŢIA ROMÂNILOR ,,ORAŞUL” DIN POJAREVAŢ, PROMOVEAZA CULTURA ROMÂNILOR

Forumului European pentru Istorie şi Cultură – Filiala Serbia şi Asociaţia Românilor ,,ORAŞUL“ din Pojarevaţ (Serbia), au organizat la finalul lunii aprilie (sâmbătă, 29 aprilie 2017), la Centrul pentru cultură al oraşului, prima manifestare de promovarea a culturii românilor. Drd. Ivita Glişici, preşedintele Forumului European pentru Istorie şi Cultură – Filiala Serbia, a precizat că: “Această manifestare este prima din seria de festivităţi care se planifică să fie organizate cu ţelul de a se asigura o mai bună cunoaştere reciprocă, pentru promovarea şi valorificarea culturii române şi a patrimoniului naţional, prin organizarea unor tribune, mese rotunde, serate literare, spectacole de teatru, programe cultural-artistice şi festivale de muzică populară românească”. Lucian Marina, vicepreşedintele Forumului European pentru Istorie şi Cultură – Filiala Serbia, ne-a comunicat că: “Organizatorii manifestării de la Pojarevaţ care a fost concepută ca o tribună pe tema istoria şi cultura română, urmată de un program muzical, au fost onoraţi şi de participarea la măreaţa reuniune a reprezentanţilor ambasadelor României, Austriei şi Germaniei”. La lucrările tribunei tematice, pe lângă drd. Iviţa Glişici, despre unele aspecte social-politice ale convieţuirii românilor pe aceste meleaguri, a vorbit şi juristul Dragan Demici, în timp ce prof. drd. Iasmina Glişici, preşedinta Asociaţiei ,,Sandu Timoc“ a părinţilor care doresc ca şi copiii lor să înveţe limba maternă română oficial în şcolile de stat, de data aceasta a prezentat o interesantă expunere istorică începând cu Pacea de la Pojarevaţ din anul 1718. Pe lângă prezentarea minuţioasă a unor aspecte ale migrării populaţiei un accent aparte a fost pus pe participarea permanentă a Românilor (Valahilor) la războaiele de eliberare a Serbiei.

În urma alocuţiunilor expuse la tribună, în faţa unui

public numerous, au evoluat solişti din Voivodina (Sorin Jivcu din Petrovăsâla, Victor Boleanţu din Ovcea şi Marian Popa din Alibunar), precum şi din Serbia de Răsărit (Jica Maculievici – Macu din Ranovăţ, Goran Petcovici din Radenca, Saşa Sorocovici din Clădurova, Irena şi Maria Marici din Osăniţa, Dragişa Truici-Truia iz Mânăstiriţa şi Velizar Matuşici din Cucieva. Coorganitarorii acestei manifestari au fost: Asociaţia Românilor ,,Rumâni din Omoli“, Asociaţia Rumânilor ,,Valia Daiși“ din Turija, precum şi asociaţiile ,,Visu Râcobări“, ,,Româna Bătrânâ“ şi ,,Osânişiana“ din Osâniţa, respectiv asociaţiile ,,Românii de pe Valia Pecului“, ,,Sandu Timok“ şi ,,Horreum Margi Aurita“.

Corerspondență de la:

Lucian Marina, vicepreşedintele Forumului European pentru Istorie şi Cultură – Filiala Serbia

27 MART.

Interviu cu Bojan Alexandrovic, protopopul Dacia Ripensis – Negotin

Bojan Alexandrović (alternativ: Boian Alexandrovici sau Boian Alexandru) este un preot român ortodox din estul Serbiei (Timoc), paroh de Malainița și Remesiana, precum și protopop al Protopiatului Dacia Ripensis (fiind hirotonit de episcopul român Daniil de la Vârșeț) cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, unde și-a petrecut copilăria. Descendent al unei familii de români timoceni, bunicii din partea tatălui, originari din satul Malainița, situat la câțiva kilometri nord-vest de Negotin. În 2003, Boian Alexandrovici a ridicat la Mălăinița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea sa, prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Alexandrovic este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influența în acest colț al Serbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei. La sfârșitul anului 2006, ipodiaconul Boian Alecsandrovic, a fost condamnat la două luni de închisoare, cu suspendare. În martie 2008 părintele Bojan Aleksandrović a fost decorat de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Belgrad, Ion Macovei, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, înalta distincție conferită de președintele României, Traian Băsescu. Înalta distincție a fost decernată de către București „în semn de apreciere deosebită pentru atașamentul și angajamentul său constant față de promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Serbia”.

– Părinte Boian, în câteva cuvinte să ne spune-ţi ce se mai întâmplă prin zonă şi ce mai fac românii?

Boian Alexandrovici – Am ajuns într-o perioadă a secolului astuia, când nu se mai poate păstra limba numai acasă. Se poate păstra în zona noastră, doar prin biserică şi şcoala. Nici până azi, de 200 de ani nu avem şcoală. Se fac încurcături, propaganda cu ore de limba româna, care ar exista, dar putem să spunem că nu e adevărat. Foarte puţine ore de limba și sunt cu multe obstrucţiuni şi împiedicături. Nu este asta ce trebuie să facă statul sârb şi cum trebuie să facă când e vorba de minoritatea naţională română, care a fost popor loial şi constitutiv al Serbiei. Că noi cu sârbii împreună am făcut statul sârb modern. Când e vorba de biserică tot aşa se fac obstrucţiuni, nu se dau aprobări, ne încurcă, ne împiedică, înspăimântă lumea, ameninţă că o să-şi piardă lucrul dacă vin la biserică românească, că li se ridică paşaportul şi nu vor mai putea călători în străinătate etc., astea sunt prostii. Lumea de la sat nu ştie prea multe şi când aude aşa ceva se sperie, că au trecut prin multe până în ziua de azi. Problema asta se v-a face atâta timp cât statul român, țara mamă a noastră nu v-a fi, hai să spun aşa “mai dură” cu autorităţile de la Belgrad. Ce ar însemna asta, concret: vrem pentru fraţii nostri din Timoc, oricum s-ar declara români ori vlahi, dar care îşi doresc să-şi păstreze limba, doresc să aparţină de Biserica Neamului – Biserica Ortodoxă Română, dorim să le daţi toate drepturile. Dacă partea sârbă nu ştie cum, să copieze ce au sârbii din România. În primul rând să ne de-a biserici şi şcoli şi când se v-a rezolva asta totul v-a fi altfel. Trebuie ascultaţi pe cei de la faţa locului, pe acei oameni şi instituţii care au făcut ceva concret aici. Noi trăim şi lucram aici în fiecare zi şi ştim mai bine cum se poate rezolva o problemă. Pentru că din păcate, şi asta trebuie să se ştie, în ultimul timp a apărut fel şi fel de asociaţii pentru a putea să concureze la proiecte. Din păcate, majoritatea dintre ei primesc ajutor dar ăia care fac treaba concretă aici mai puţin ori deloc. Asta e trist, dar adevărat. Acuma, noi ca biserică mulţumim lui Dumnezeu că avem sprijinul total al Patriarhiei Române, Ministerului Cultelor din România, ICR şi ceva sprijin am avut și de la Eudoxiu Hurmuzachi. Aceste instituţii au acordat sprijin pentru Biserica Ortodoxă Română din Valea Timocului – Protopopiatului Daciei Ripensis. Problema e că în ultimii ani D.R.P. nu a făcut ce trebuia să facă, aşa că în această instituţie am pierdut încrederea. Vorbe multe şi frumoase….

– Părinte, mai vine lumea la biserică?

Boian Alexandrovici – Lumea vine la biserică dar nu în măsura în care trebuie, pentru că 200 de ani erau deznaţionalizaţi şi dezcreștinați. Cu lumea trebuie lucrat mult. Pe vremurile alea nu ştiau limba sârbă, dar li s-a slujit în slavona şi am ajuns ca în multe localităţi, urmaşii primilor martiri daco-romani din zonă, care azi sunt românii timoceni, să nu mai fie botezaţi azi la vârsta de 70 de ani din cauza lipsei de jurisdicţie a bisericii neamului. Lumea cu toate că e înfricoşată, totuşi vine la biserica noastră. Avem zone unde chiar sate întregi au trecut la noi. Cum e cazul satului Bucea de lângă Bor, unde preotul nostru – Ovidiu Ursu, are o activitate remarcabilă. Dar, unde primăria oraşului Bor şi conducerea judeţului fac presiuni enorme: ameninţă credincioşi prin intermediul primarului satului care acesta merge din casă în casă şi le adună datele oamenilor ameninţând că v-a rezolva el cu ei problema pe motiv că îl cheamă pe preotul român şi nu pre ăla sârbesc. Viceprimarul de la Bor, oficial interzice chemarea preotului român la manifestările din sat şi obligă asociaţiile culturale din localitate să-l cheme numai pe preotul sârb, iar preotului român să-i fie interzis să vină. Asta e un act de teroris cultural şi spiritual. Iar, când e vorba de partea legală, acest viceprimar încalcă Constituţia Serbiei, încalcă în cel mai brutal mod legile de drept ale statului, a drepturilor religioase, naţionale etc. Plângerile noastre adresate guvernului de la Belgrad nu s-a luat nici o măsura. Asta însemna că şi cei de la Belgrad acceptă încălcarea propriei constituţii, a legilor date de către autorităţile statului. Totul a început de anul trecut de pe la finalul lunii august. B.O.S. (Biserica Ortodoxă Sârbă) care stă după toată prigoana noastră, ei forţează să zic aşa, statul, iar statul ascultând de ei şi împreună pun la cale asimilarea agresivă a populaţiei româneşti din zonă. Repetă tot timpul că ei nu pot forța pe nimeni să se declare român dacă el nu doreşte și că nu pot face din vlahi români dacă ei nu doresc. Noi existăm pentru ăia care doresc. Ei, sunt meşterii cuvintelor de propagandă contrară. Eu, mă refer la cei care doresc şi tu ca stat nu-i dai drepturile!!! Preoţii B.O.S. din zonă sunt foarte agresivi şi duşmănoşi. Aici preoţii sârbi toţi sunt veniţi din alte părţi, unii sunt de origine bosnică. Găsesc pre mulţi dintre ai nostri care spun: ei, dar trebuie să ne înţelegem cu fraţii sârbi!!! Dar, cine a zis că nu dorim să ne înţelegem. Noi cu sârbi originari ne înţelegem. Problema e cu B.O.S. şi autorităţile avem probleme. Ei nu se înţeleg nici cu poporul lor. Ca biserică soră o respectăm. Dar, aici fără biserică nu putem face nimic. Aici cine nu este cu B.O.R. nu poate să spună că este luptător pentru neamul românesc. Mulţi sunt pe Facebook de pe aici care se dau mari români şi dau interviuri peste tot în presa din România, dar aici merg la biserică sârbească care e motorul asimilării noastre aici”.

Vă mulțumesc părinte pentru timpul acordat. Doamne ajută!

Text: Clement Lupu

Poze: Arhiva personală a Potopopului Boian Alexandru