Zilele Coşteiului 2021

În miezul verii, când canicula și-a spus cuvântul, localitatea Coștei a îmbrăcat haine de sărbătoare, organizând pentru a XII-a oară consecutiv tradiționala manifestare „Zilele Coșteiului”. Localnicii țin atât de mult la acest eveniment, încât au reușit să îl extindă și să îl transforme într-un „strict necesar” pe perioada estivală. Ediția de anul acesta, organizată de Consiliul Comunității Locale Coștei, a început sâmbătă, 8 august, cu concursul gastronomic și cu manifestări sportive. Va continua vineri, 13 august, prin organizarea Festivalului de Folclor și Muzică Românească din Voivodina – Republica Serbia.
În zorile zilei de duminică, maeştrii bucătari şi-au instalat ceaunele, au pornit focul şi şi-au demonstrat talentul la pregătirea tradiţionalului gulaş, a bunătăților la grătar sau a ciorbei de peşte. La concursul gastronomic s-au prezentat 14 echipe din mai multe localităţi de la noi și anume: „Culinarii Banatului” care au preparat gulaș vită cu porc; Clubul de Fotbal „Cărașul” din Coștei (gulaș de mistreț);  „Vršački Bilečanci” din Vârșeț („fasole din armată”); „Bărițanii” din Sân-Ianăș (gulaș de miel); „Ionică cu prietenii” (gulaș de mistreț);  echipa din Seleuș (gulaș);  „Cvećara Gerber” din Vârșeț (gulaș de mistreț);  „Gașca veselă – Bălica” (gulaș de pui); Comunitatea Locală Coștei (gulaș de porc); „Mișca” (ciorbă de pește); „Marinică Bălica cu cuscrii” (gulaș de porc); „Roštam” (gulaș de porc și vită); „Brighidibau” (gulaș de mistreț) și „Meici” (gulaș de porc și miel).
Juriul în componența Mariana Stratulat, membră a Consiliului Comunității Locale Coștei – președintă, Dejan Čebzan, membru al Executivului orașului Vârșeț și Nelu Iencea, dirijorul corului și al orchestrei S.C.A. „Mihai Eminescu” membri, au decis în unanimitate ca primul loc să revină echipei „Brighidibau”. Pe locul II s-a clasat echipa florăriei „Gerber” din Vârșeț, iar locul III l-au ocupat „Culinarii Banatului”, lor revenindu-le cupe. În numele Consiliului Comunității Locale, primarul Viorel Bălăgean a decernat diplome cu locul I tuturor echipelor, considerând că toți merită premiul I la categoria lor.

Denis STRATULAT

Sursa – www.libertatea.rs

Românii din Banatul de Sud – Serbia

 

Azi, localitatea COȘTEI – Un sat mic, cu activităţi bogate

Viorel Bălăgean, primarul localității ne-a prezentat în exclusivitate, o parte din  activitatea satului românesc

Satul Coștei aparține administrativ orașului Vârșeț și este situat pe malul râului Caraș, aproape de localitățile din România – Ciortea și Vrani. Este un sat pur românesc. La ultimul recensămât au fost declarați 98,5% români. În momentul de față, sunt peste 800 de locuitori. Majoritatea dintre aceştia se ocupă cu agricultură. La ora actuală, o parte dintre ei sunt plecaţi la muncă provizorie în străinătate. Coştei este o localitatea care îşi păstrează limba şi cultura română pentru că aici viața culturală funcţionează funcționeză din plin.

“În sat avem o şcoala de 8 ani în limba română unde o frecventează în jur de 70 de copii din localitate şi din satul vecin Voivodinț. Tot în sat îşi desfăşoară activitatea şi clubul de fotbal “Carasul” – nume dat după denumirea raului, în Divizia Banatului de Sud, B. aşa că este un sat mic, dar cu activitate bogată pentru păstrarea identităţii noastre. Toţi vorbesc româneşte. Există unele căsătorii mixte, dar majoritatea dintre acestea sau acomodat “regulilor” satului şi vorbesc şi ei româneşte iar copii lor merg la şcoală în limba romană. Putem spune că este bine”, ne-a relatat primarul.

Ramură de bază a satului este agricultura. Pe suprafeţe mari, se cultivă floarea-soarelui, grâu şi porumb, iar de câţiva ani şi la ei s-a început cultivarea rapitei. Toţi locuitorii au grădinile lor cultivate cu strictul necesar pentru o familie. Acum 2 ani un grup de oameni, mai precis 5 familii, printre care şi eu, ne-am hotărât să plantăm alun. Şi am plantat 7000 de bucăţi în 2016. Timpul e prea scurt pentru a spune care v-a fi producţia şi rodirea lor. După cum văd în viitorul apropiat, agricultura de la noi se v-a transforma într-o altă directive. O altă alternative din cauză că dacă nu lucrezi suprafeţe foarte mari unde să cultivi cele 3 culturi nu ajungi la nici un câştig, nu poţi să supravieţuieşti. Iar, dacă treaba continua să meargă tot aşa de prost cu cerealele agricultorii se vor orienta spre altceva. În ceea ce priveşte zootehnia, aici pe an ce trece sunt tot mai puţine vaci. Avem 2 ferme mai mari care se ocupa cât de cât mai serios de treabă şi câţiva privaţi (dar foarte puţini). Marea parte au renunţat la a mai creşte animale multe că nu se rentează, preţul la lapte e mic. Avem 3 cooperative agricole care funcţionează pe teritoriul Costeiului şi toţi din sat au pământul la una din aceste cooperative. Nu avem fabricate de procesare, nu avem nimic.

Subvenţii de la stat am primit pentru aceasta plantaţie de alun plantat 40% a subvenţionat statul. Acum 2 ani am cumpărat alunii la 1,60 euro/bucată şi din 1,60 euro 40% a subvenţionat statul doar pentru pomi. Pregătirea terenului, plantarea nu a fost subvenţionata, am plătit personal totul. Pe cele 2,4 ha am plantat 1700 de aluni din 4 soiuri diferite. La restul culturilor statul subvenţionează cu 4000 dinari/ha (cam 35 euro). Unii fermieri au reuşit să cumpere să arendeze teren arabil de la stat, adică ce-I care se  ocupa mai serios cu agricultură şi primesc subvenţii frumoase. Desigur că fermierii niciodată nu sunt mulţumiţi…. Şi dacă nu ar merge mulţumitor această ramură, acum ar fi făcut alteva şi nu să lucreze pământul. În Coştei sunt fermiericare lucrează între 300-400 ha, în rest pe undeva la 50-70 ha.

CULTURA

Când e vorba despre cultura, aici putem vorbi ce-l mai mult. Prima societatea culturală este înfiinţată după date scrise în anul 1869 când a luat fiinţă primul cor. Din anul 1882 funcţionează trupă de teatru de amatori, care în fiecare an prezintă câte o premieră şi din anul 1910 este înfiinţată şi fanfara localităţii. La ora actuală societatea se numeşte “Mihai Eminescu”. Mai exista o altă societatea tot cu acest nume unde îşi desfăşoară activitatea fanfara cu secţiile de folclor pentru copii şi adulţi, grupuri vocale etc. cât şi la trupă de teatru la fel cu secţii. Aşa că, într-un cuvânt avem tot ce poate oferi o societatea culturală amatoriceasca. În decursul anilor am reuşit să prezentăm spectacole atât în ţara cât şi în străinătate, unde ce-l mai des am mers în România apoi în Austria, Bulgaria, Ungaria, Serbia. Cu destule eforturi financiare am reuşit şi reuşim să ne menţinem. Anul acesta am sărbătorit 100 de ani de la înfiinţarea fanfarei cât şi de la zidirea Căminului cultural din sat. Am ajuns la numărul 10 al revistei “Orizonturi Costeiene”, revista ce cuprinde în paginile sale activitatea culturală şi nu numai. Pentru la anul planificam un jubilee de 150 de ani de la înfiinţarea corului. După o pauză de câţiva ani, a fost reluată activitatea Festivalului de folclor românesc al copiilor din Voivodina în urmă cu 5 ani. Unde cu acest festival am fost prin diverse sate româneşti de aici. La noi în coştei, toţi locuitorii (de la mic la mare) sunt implicaţi în domeniul cultural. Nu de mult timp am început pregătirea unei galerii unde să prezentăm activitatea noastră culturală din trecut şi până în prezent. Un fel de muzeu cultural al nostrum dorim să facem în cadrul căminului cultural unde îi vom cuprinde pe toţi aceia care au fost activişti în cultura şi păstrătorii limbii şi tradiţiei româneşti. În ultimii ani am reuşit să edităm o monografie a teatrului, unde trupă de amatori de la Coştei a pus în scena peste 120 de piese de teatru. Tot timpul problemă majoră e partea financiară. Ştim că la cultură se aloca bani puţini, dar de multe ori oamenii contribui şi din buzunarul lor pentru a menţine şi păstra limba şi tradiţiile româneşti. Anul acesta am participat la întrecerile comunale cu folclorul, cu copii şi adulţii la Zilele de teatru unde a fost prezentată o piesă nouă. În scurt timp ne pregătim pentru Marele Festival al Romanilor care v-a fi în luna august. Organizăm Zilele Costeiului, o manifestare cu tradiţie, unde de fiecare dată avem invitaţi formaţii şi ansambluri folclorice din România. Anul acesta Zilele Costeiului v-a fi la finele lui iulie începutul lui august. Nu e fixată o dată anume pentru că depinde de mai mulţi factori de implicare printre care şi partea financiară. Dar, de fiecare dată la această sărbătoare a satului, care a luat fiinţă în 2011, fiecare localnic a contribuit după posibilităţi şi au fost organizate diverse evenimente precum spectacole folclorice, turneu de mini-fotbal, întrecere culinară etc.

Clement LUPU

Foto – arhiva personala a primarului

 

COȘTEI – o localitate cu tradiții și cultură românească

 

 

11037106_10153308124029602_2912638194551055779_n

  Coşteiul este o localitate cu tradiţie și cultură românească, situat în Districtul Banatul de Sud, Voivodina, Serbia. Localitatea datează din anul 1361. De-a lungul timpului localitatea a avut diferite perioade de dezvoltare. Încă din secolul al XIX-lea au început să se desfăşoare unele activităţi culturale de mare success care continua și în ziua de azi. În anul 1869 a fost înființat primul cor bărbătesc, în anul 1882 a fost pusă în scena prima piesă de teatru : „Nunta ţărănească” de Vasile Alecsandrii. În 1906, corul de la Coştei a participat la Prima Expoziţie a Corurilor de la Bucureşti, unde a cucerit medalia de aur. În anul 1910, a fost înfiinţată prima fanfară. În localitate activează două societăţi culturale: „Mihai Eminescu” şi „Eminescu”. SCA „Mihai Eminescu” are mai multe secţii cum sunt: Teatru Mare, Teatru Mic, formaţii de dansuri, copii şi adulţi, fanfara dirijată de Petru Purenda, orchestra dirijată de Nelu Iencea, grupuri vocale, feminine şi de copii şi solişti vocali şi instrumentişti, instruite de prof. Marcel Novac. La SCA „Eminescu”, în momentul de faţă activează secţia de fanfară, iar preşeditele acesteia este Ilia Capeţ. Coşteienii sunt activi şi pe plan sportiv, club de fotbal „Căraşul” fiind la momentul de faţă în Liga Banatului de Sud. Preşedintele clubului este Ionică Irimia. Asociaţia vânătorilor, condusă de Titu Craiu, se numeşte tot „Căraşul”. Coșteienii sunt mândri de Biserica Ortodoxă Română, care este una dintre cele mai frumoase locașuri sfinte din Banatul de Sud. Paroh este preotul iconom stavrofor Aurel Străin. Şcoala generală este cu opt ani şi datează din anul 1911. Directorul şcolii este Mircea Boldovină. Problema o constituie numărul elevilor, care este din ce în ce mai mic pe an ce trece. Populaţia e în scădere, iar la ultimul recensământ  a fost cu 20% mai puțin. Potrivit datelor oficiale,  de la ultimul recensământ, la Coştei trăiesc 810 locuitori, majoritatea români – 98,5% şi 1,5% de altă naţionalitate.

19105570_10211290748279345_4883229784060931646_n

S.C.A. ,,Mihai Eminescu”
SCA ,,Mihai Eminescu” este societatea cu cele mai vechi tradiţii din Banat. Dacă ar fi să scriem despre toate activităţile acesteia din ultimii ani, ne-ar lua pagini întregi. Ne vom rezuma doar la succesele de anul trecut: program extraordinar de Sfintele Paşti, participarea secţiei de folclor a copiilor la trecerea în revistă – faza comunală, premierea trupelor de teatru (copii şi adulţi), închiderea ,,Zilelor” la Coştei; prezentarea tinerilor solişti coşteieni, la Festivalul Internaţional ,,Aşa-i jocul pe la noi” de la Arad, de unde s-au întors ca laureaţi; participarea tinerilor la Festivalul Copiilor de la Uzdin, unde au cucerit, din nou, Marele Premiu; prezentarea fanfarei la Festivalul ,,Sânziene, sânziene, de pe plaiuri cărăşene” la Forotic (România), la Festivalul Fanfarelor din Banat – Timişoara şi la Oraviţa; participarea membrilor SCA ,,Mihai Eminescu” la școala de vară „Al. Mocioni” de la Moneasa (România); organizarea cu succesa încă unei ediţii a manifestării Zilele Coşteiului; prezentarea fanfarei la ,,Zilele Detei”, participarea la Marele Festival de la Uzdin, unde au cucerit mai multe premii și premiul I pentru montajul folcloric ; prezentarea grupul vocal ,,Fetele de la Coştei” la „Zilele Palatului Cultural” din Reşiţa și a tinerilor colindători la Deta. SCA „Eminescu” a fost înfiinţată în anul 1997 unde la început a avut mai multe secţii. În momentul de faţă, în cadrul societăţi activează secţia de fanfară, având, în fiecare an, prestaţii reuşite în ţară şi străinătate. Dintre cele mai importante manifestări la care au participat anul trecut, amintim Festivalul Fanfarelor şi al Formaţiilor şi Grupelor Muzicale în Banatul de Munte, organizat pentru a XI-a oară la Steierdorf – Anina, la prestigiosului Festival „Toamna Severineană”, ediţia IX-a de la Drobeta Turnu Severin (România), Festivalul ,,Trompeta bănăţeană”, jubileul de 40 de ani ai Televiziunii Voivodinene şi altele. Pe data de 21 mai a.c., cu ocazia Hramului „Înălţarea Domnului” al Bisericii Ortodoxe Române din Coştei, această localitate a devenit din nou centrul spiritualităţii române de la noi, deoarece Biserica Ortodoxă Română şi de SCA „Eminescu” au organizat mai multe evenimente deosebite. Amintim dezvelirea şi sfinţirea plăcii comemorative în memoria dirijorului Ion Rotariu¬Cordân şi programul festiv cu ocazia a 20 de ani de la înfinţarea Festivalului Fanfarelor din Banat. Majoritatea locuitorilor se ocupă cu agricultura şi zootehnia. În ultimul timp, coșteienii sunt tentați de apicultură.
La ora actuală, laCoştei mai sunt şase familii care se ocupă cu apicultura, cu toate că în trecut au fost mai multe. Din  spusele lui Georgel Micşa, rentează să te ocupi cu apicultura. Este un o îndeletnicire specifică, ce necesită perfecționare și documentare tot timpul. De altfel, Georgel Micşa este angajat la Comunitatea Locală, unde se ocupă de întreţinerea apeductului şi a drumurilor în timpul iernii. Viaţa de zi cu zi, la Coştei, își urmează cursul firesc, iar coşteienii se mândresc de realizările lor, păstrând tradițiile și cultura mai departe.

Clement LUPU