05 IUL.

A ÎNCEPUT, FESTIVALUL INIMILOR- Sărbătoarea folclorului mondial de la TIMIȘOARA

Primăria Municipiului Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului, vă invită între 5 și 9 iulie 2017, de la ora 19:30, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, la o nouă ediție a sărbătorii internaționale a folclorului ajunsă la cea de-a XXVIII-a ediție. Desfășurat sub semnul prieteniei și al păcii, regalul folclorului mondial va fi adus pe scena Teatrului de Vară din Parcul Rozelor de artiști de pe întreg mapamondul, spectatorii fiind invitați să descopere prin dans, muzică şi porturi tradiționale o mică parte a Patrimoniului Cultural Internaţional. Ediția din acest an, se bucura de participarea extraordinară a unor artiști reprezentând țări precum: Argentina, Bulgaria, Columbia, Georgia, Polonia, Portugalia, Puerto Rico, Republica Belarus, Serbia, Spania și Turcia, iar diversitatea folclorică a României va fi reprezentată de prestigioasele colective artistice: „Mureșul” din Tg. Mureș, „Cindrelul–Junii Sibiului” din Sibiu, ,,Doina Gorjului” din Tg. Jiu, „Ciprian Porumbescu” din Suceava, „Dor Transilvan” din Cluj Napoca , „Transilvania” din Baia Mare şi„Bihorul” din Oradea. Nu vor lipsi nici ansamblurile timişorene: „Banatul”, „Doina Timișului” şi „Timișul”, formațiile naţionalităţilor conlocuitoare „Eszterlanc” și „Mladost”, precum și formații ale așezămintelor culturale din județele Caraș-Severin, Arad și Timiș. Timp de cinci zile, muzica și dansul de pretutindeni vor purta publicul prezent în Parcul Rozelor spre noi culturi, pentru a descoperi și înțelege mai bine tradițiile și obiceiurile specifice fiecărei ţări invitate. Festivalului Inimilor, primul eveniment românesc înscris în calendarul CIOFF (Comitetului Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), aflat sub patronaj UNESCO, va debuta miercuri, 5 iulie 2017, cu un spectacol al Ansamblului folcloric „Timișul”, gazda festivalului, precum și a ansamblurilor: „Zestrea Gugulanilor”–Caransebeș, „Armenișana” – Armeniș”, „Banatul” – Timișoara, Grupo „Francisco de Goya” – Spania, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico, Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia și „Doina Gorjului”- Tg. Jiu.
Joi, 6 iulie 2017, la ora 18.30, la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, va avea loc depunerea unei coroane de flori la Monumentul Crucificării, în memoria eroilor Timișoarei, urmată de celebra Paradă a Portului Popular, care se va desfăşura pe traseul Catedrală – Operă – Catedrală – Parcul Rozelor.
În Parcul Rozelor, începând cu ora 19.30, după alocuțiunile de salut ale autorităților locale se va da startul muzicii și dansului folcloric de pretutindeni, în susținerea ansamblurilor: „Ghiocelul” – Giroc, „Edelweiss” – Deta, „Apăteana” și „Iorgovanul”– Arad, „Mladost” – Timișoara, „Lugojana” – Lugoj, „Bihorul”- Oradea, „Transilvania” – Baia Mare, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, „Ciprian Porumbescu” – Suceava,Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, „Cindrelul – Junii Sibiului” – Sibiu, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, „Mureșul” – Tg. Mureș.
Vineri, 7 iulie 2017, tot de la 19.30, în Parcul Rozelor, vor evolua ansamblurile: „Cununița”- Bănia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria, „Doina Timișului – Timișoara,Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia,„Dor Transilvan” – Cluj Napoca,Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus.

Cea de-a treia seară a festivaluluiva fi încheiată de un itinerar folcloric cu Andreea Voica și Ansamblul “Timișul”.
Spectacolul din data de sâmătă 8 iulie 2017, va începe tot de la ora 19:30, cu ansamblurile: „Timișul”- copii – Timișoara, „Cununița”- Bănia, „Eszterlanc” – Timișoara, „Kud Majdanpek” – Serbia,„Ballet Folclorico de Casanare”– Columbia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria,Grupo „Francisco de Goya” – Spania, Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico, Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus, „Dor Transilvan” – Cluj Napoca.
Ultima zi a festivalului, duminică, 9 iulie 2017, va aduce dansul, muzica si porturile tradiționale atât dimineața, de la ora 11.30, la Muzeul Satului Bănățean, cât și seara de la 19.30, în Parcul Rozelor.
REGALUL FOLCLORIC din ultima seară va fi oferit publicului de către ansamblurile: „Kud Majdanpek”- Serbia, Ballet Folclorico de Casanare – Columbia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria, Grupo „Francisco de Goya” – Spania, Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, participanți la seminarul de folclor, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico şi Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia.

Vă aşteptăm!

Președinte Festival : Pavel Dehelean
Coordonator artistic : Toma Frențescu
Prezintă : Iuliana Tudor TVR

06 DEC.

Personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia

În perioada 25-27 noiembrie 2016 la Ocna-Slatina, Raionul Teceu, Regiunea Transcarpatia – Ucraina, în incinta Complexului Diana s-a desfăşurat manifestarea culturală „Personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia”. În cadrul manifestării au avut loc următoarele evenimente: Simpozion Internaţional „Mari personalităţi din Transcarpatia,Ucraina”; Vernisajul expoziţiei „Personalităţi ale culturii româneşti din Transcarpatia; Lansarea cărţii „Personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia”. Delegaţiile sosite din România au vizitat Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, delegaţia din regiunea Cernăuţi şi din Timişoara – România, au vizitat Spitalul Republican şi Biserica Ortodoxă de pe teritoriul spitalului. Deschiderea oficială a Simpozionului a fost făcută de Ion M. Botoş, directorul muzeului şi coordonatorul de proiect. Cuvintele de salut au fost rostite şi transmise tuturor participanţilor de Excelenţa Sa Gabriel Nicola, consul – şeful misiunii diplomatice al Consulatului României la Solotvino (Slatina). „Ne-am bucurat de prima prezenţă oficială a d-lui Consul, credem că nouă misiune diplomatică a Românilor din Transcarpatia va face totul pentru Comunitatea românească din Transcarpatia în programul de apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană şi integrarea ei în marea familie”, a spus Ion M. Botos. Continuarea lucrărilor a fost făcută de invitaţi sosiţi din patria mamă – România cât şi de personalităţi din zonă: Todinca Gheorghe, director – Muzeul Maramureşan, Mihai Opriş, director, şcoala medie gradele I-III, Slatina, Ion Popescu, preşedinte – Comunitatea Românească din Ucraina, Tiberiu Moraru, preşedinte – „Asociaţia Morăriţa” Oradea, Ion Şiman – student, Cluj Napoca, Dr. Ilie Gherheş, lector univ – Baia Mare, dr. Gheorghe Danci – Baia Mare, Dr. Delia Suiogan – Baia Mare, Ion Dunca, preot – Vişeu, Dr. Mihai Dăncuş – etnograf, Muzeul Maramureşan, Vasile Luţai, preot – Vişeu, Vasile Iovdii, preşedinte – ASCRT „G.Coşbuc”, Gheorghe Opriş, director Scoala Medie GR I-II – Bouţu Mic, Gheorghe Berinde, primar – Biserica Albă, Ion M.Botoş, director, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, Prof. Mihaela-Cristina Gherheş, – Baia Mare, Prof. Dr. Flaviu Vida, Vasile Iuga de Sălişte, Cluj Napoca, Dr. Victor Vizauer, cercetător, Institutul de Istorie George Bariţiu, Cluj Napoca, Prof. Dragoste Florin, Sighetu Marmaţiei, Prof. Marius Voinaghi, Sighetu Marmaţiei, Prof. Pârja Leonard Ioan, Dr. Delia Suiogan, Baia Mare.

Expoziţia dedicată personalităţilor marcante româneşti din Transcarpatia a fost prezentată de Ion M. Botoş, directorul Muzeului şi coordonatorul de proiect. Cele peste 100 de personalităţi expuse pe panouri au fost prezentate fiecare în parte cu un scurt comentariu. Participanţii au fost activi în prezentarea evenimentului, s-au bucurat văzând personalităţi cunoscute, toţi au recunoscut că renaşterea istoriei noastre este extrem de importantă pentru generaţia de azi şi pentru generaţiile viitoare. După vernisarea expoziţiei cu toţii am avut posibilitatea că să auzim discursurile personalităţilor aflate în viaţă – dr. Aurel Bodnar, primar Gheorghe Berinde, Gheorghe Opriş, preşedinte ASCRT „G. Coşbuc”, Vasile Gh. Iovdii, preşedinte ASCRT „Ioan Mihalyi de Apşa” etc.
Discursuri au fost şi din partea urmaşilor unor personalităţi – Ion Şiman, student la Cluj Napoca nepotul – d-lor Mihai Şiman, Ion Şiman – deportaţi în lagărele din Siberia, Anghelina Iovdii – studentă nepoată, d-lui Mihai Şiman, tot deportat în lagărele din Siberia. Activi au fost preoţii ortodocşi din partea dreaptă a Tisei în frunte cu protopop Mihai Marina, directorii de şcoală – Gheorghe Opriş, Vasile Popovici, Nuţu Dan, Mihai Opriş, Dumitru Buga au fost la înălţime şi le mulţumim din suflet.
La sfârşitul programului a avut loc lansarea cărţii „Personalităţi marcante ale culturii româneşti din Transcarpatia” – cartea mult aşteptată atât de participanţi cât şi de cei din zona noastră, Transcarpatia. După ora 20:20 participanţii din dreapta Tisei au părăsit complexul îndreptându-se spre familiile lor, iar cei care au rămas – şi-au prelungit amintirile şi toate gândurile bune despre românii din Transcarpatia.
Ziua de duminică a fost dedicată cunoaşteri localităţii Apşa de Jos, Slatina şi a unor locuri şi monumente istorice. Muzeul de Istorie şi Etnografie mulţumeşte participanţilor sosiţi la manifestarea istorică. Mii de mulţumiri oaspeţilor sosiţi din Patria-mamă, mulţumim tuturor celor implicaţi în pregătirea şi petrecerea manifestării.
Aducem mulţumiri Ministerului Afacerilor Externe Departamentului Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni – pentru susţinerea financiară a proiectului.
Mulţumim D-nului Consul – Gabriel Nicola de la Consulatul României de la Slatina pentru susţinere şi participare.
Aducem mulţumiri d-nei Felicia Crăciun de la Departamentul Politicii pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni pentru înţelegere şi colaborare.

Clement LUPU

Foto: Gheorghe Petrila

29 OCT.

În partea dreaptă a Tisei, „cântă” clopotele frumos româneşte

„Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia «Dacia» – 15 ani de activitate în comunităţile Româneşti din Transcarpatia” 07.10. – 09.10.2016 Apşa de Jos – Slatina

De fiecare dată când pregăteşti o manifestare de gândeşti ca totul să fie bine, dar în primul rând te gândeşti la invitaţi, în aşa fel încât, în urmă întrunirii, să le rămână amintiri frumoase. Aşa facem noi cei din partea dreaptă a Tisei – Maramureşul istoric.
În 7 octombrie au început să sosească oaspeţii, unii pentru prima dată, dar majoritatea au vizitat zona noastră de mai multe ori. Aşa cum era programat cu toţii ne-am încadrat în program şi după masă am vizitat Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, instituţie privată care se află la Apşa de Jos, str. Borcaniuca, nr. 17, raionul Teceu. Muzeul este dedicat românilor din partea dreaptă a Tisei, dar acoperă toată Transcarpatia – acolo unde au fost urme româneşti şi încă se păstrează suflet românesc, mă refer la localităţile unde au dispărut românii şi la românii Volohi din Transcarpatia. De fiecare dată când avem oaspeţi la muzeu ne străduim să le aducem la cunoștință tot ce a fost legat de viaţa românilor din partea dreaptă a Tisei, dar în primul rând le povestim istoria noastră, pe care am trăit-o pe parcursul anilor… alături de alte popoare şi de fiecare dată suntem înţeleşi. Atragem atenţie la ultimă sută de ani când le spunem tuturor că din 1 decembrie 1918 şi până în 26 iulie 1921 teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina, cu raioanele Rahău (Rahiv), Teceu (Teaciv) şi Hust (zona istorică a Maramureşului de nord cu plasele Rahău, Taras, Teceu şi Hust) au făcut parte de facto şi de iure din componenţa Statului Român, judeţul Maramureş. ( Punct de vedere asupra statului românilor din Transcarpatia (Ucraina), Academia Română – Filiala Cluj Napoca, Institutul de Istorie „Gheorghe Bariţiu” Cluj Napoca, 23 iulie 2015, Directorul Institutului, prof. Dr. Nicolae Edroiu, Membru Corespondent al Academiei Române). Ne bucurăm că toţi ne înţeleg, dar nu putem să înţelegem noi de ce cei de la Bucureşti nu ne aud. Oare noi avem diferite istorii, vorbim diferite limbi? Noi suntem şi ne mândrim că suntem români. Limba maternă este limba română, aşa ne-a fost lăsată porunca strămoşească – şi cine nu înţelege ce înseamnă porunca – îi rog să se documenteze, poate să „limpezesc” şi atunci ne vor înțelege. Oaspeţii au vizitat localitatea Apşa de Jos, unele locuri istorice, mulţi s-au foto-documentat lângă primărie, pentru că de asupra capului fâlfâie drapelul statului Ucrainean şi drapelul Apşei de Jos – tricolorul. De acum, seara, participanţii au avut posibilitatea să-şi „toarcă” părerile şi să răsfoiască cărţile vechi şi cele din biblioteca muzeului. Totul s-a finalizat târziu. A două zi, de dimineaţă, românii din Transcarpatia au început să se adune la Complexul hotelier „Slatina – Resort”, oaspeţii din afară cu popasuri prin vama Sighet-Slatina. După sosirea lor la Slatina nu am auzit că au fost probleme la vamă, înseamnă că încet totul se civilizează. Sala pentru manifestare era de acuma pregătită şi îşi aştepte oaspeţii. Fiecare a avut posibilitatea să se plimbe prin istoria unirii pe parcursul celor 15 ani vizitând expoziţia dedicată „Dacia – 15 ani de activitate în comunităţile româneşti din Transcarpatia”. La ora 11.00, conform programului, a fost deschisă oficial manifestarea. Ne-am bucurat de oaspeţii sosiţi, în primul rând de misiunile diplomatice ale României din Ucraina. Ne-au făcut o mare cinste tuturor românilor din Transcarpatia: Dr. Gheorghe Anghel, Ministru Consilier, Ambasada României la Kiev, Dr. Emil Rapcea, Consul General al României la Odessa, Dr. Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, Aurelian Rugină, Consul – Consulatul General al României la Cernăuţi, Gabriel Nicola, Consul – Consulatul României la Solotvino, Valer Marian, Senator – Parlamentul României, Cornelia Negruţ, Deputat – Parlamentul României, Radu Baltaşiu, Director – Institutul Cultural Român din Bucureşti, Dr. Ion Popescu, membru Asociat de onoare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Preşedintele Comunităţii Româneşti din Ucraina. Ne-am bucurat de delegaţiile sosite din diferite culturi ale Patriei-Mame, majoritatea au fost prietenii noştri care pe parcursul anilor sunt alături de noi.

Le mulţumim din suflet tuturor delegaţiilor:

Timişoara – Benedict-Clement Lupu, jurnalist, Timișoara;

Târgu Ocna – Ștefan Silochi, primar Târgu Oсna; Dorina Silochi, Târgu Oсna; Bucur Aurel, consilier Târgu Oсna; Barna Liliana, consilier Târgu Oсna.

Moldova, Chişinău – Dinu Rusu, jurnalist, R. Moldova, Chișinău;

Oradea – Tiberiu Moraru, Oradea; Marinela Moraru, Oradea; Maria Matei, Oradea; Mihai Matei, Oradea; Ovidiu Bâncescu, istoric, Oradea; Elizabeta Gavriș, profesor, Oradea; Daniel Bizău, preot, Oradea; Gheorghe Vasile Petrilă, Oradea;

Satu Mare – Dr. Viorel Ciubotă, Muzeul Județean Satu Mare;

Cluj Napoca – Victor Vizauer, istoric, Cluj Napoca;

Negreşti Oaş – Dr. Natalia Lazăr, Negrești Oaș, director Muzeul Țării Oașului; Mihai Big, consilier Primăria Negrești Oaș; Vasile Albiciuc, Negrești Oaș; Vasile Pop, Negrești Oaș; Livia Pop, Negrești Oaș; Cristian Pop, Negrești Oaș;

Baia Mare – Dr. Teodor Ardelean, Director Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”; Dr. Ilie Gherheș, Lector univ. Universitatea Baia Mare; Cristina Gherheș, prof. Baia Mare; Delia Suiogan, Baia Mare; Angela Buciu, Baia Mare; Mihai Cosma, Baia Mare; Sorin Suiogan, Baia Mare; Marius Lazăr, preot Baia Mare; Adrian Marchiș, jurnalist, Baia Mare; Florin Gogota, istoric, Baia Mare;

Sighetu Marmaţiei – Timur Chiș, Sighetu Marmației; Toader Șuștic, Sighetu Marmației; Dr. Boroica Ioan, Sighetu Marmației; Liviu Șiman, jurnalist, Sighetu Marmației; Ion Huzău, jurnalist, Sighetu Marmației; Alin Pralea, istoric, Sighetu Marmației;

Petrova – Dr. Ioan Petrovai, Petrova; Ion Gheorghe Petrovai, profesor, Petrova; Măricuța Petrovai, istoric, Petrova;

Mulţumim autorităţilor statului ucrainean că au răspuns pozitiv şi au fost alături de noi.

D-lui Palajineţi Mihailo, şef adjunct Administraţia Raională Teceu,

D-lui Vasile Gudac, seful secţiei de Cultură, Administraţia Raională Teceu,

D-lui Taras Daţio, lector univ. Universitatea Naţională de la Ujgorod.

Mulţumim oaspeţilor sosiţi din regiunea Cernăuţi: Aurica Bojescu, secretar responsabil; Petru Posteucă, Cernăuți; Viorica Predie, Cernăuți; Elizaveta Penteleiciuc, Cernăuți; Mihai Bojescu, Cernăuți; Elena Cârciu, Stănești, Cernăuți; Ion Sucevanu, Cernăuți; Adrian-Mihăița Dragomir, Cernăuți; Nicolae Toma, Cernăuți; Felicia Toma, Cernăuți.

Odesa – Elena Rapcea, Odessa; Ilie Dascălu, Odessa.

Poroşcovo – Vasile Lacatoş

Mulţumim reprezentanţilor românilor din Transcarpatia care ne-au onorat cu prezenţa:

Cărbuneşti – Vasile Popovici, director Școala Cărbunești;

Bouţu Mare – Gheorghe Opriș, director Școala Bouțu Mic; Ion Gandic, profesor Bouțu Mic; Ileana Gandic, jurnalist publicația „Apșa” Bouțu Mic;

Strâmtura – Dumitru Buga, director Școala Strâmtura; Dorel Creț, profesor Școala Strâmtura; Vasile Buga, primar, Strâmtura;

Podişor – Larisa Covaci, director Școala Podișor; Vasile Covaci, Podișor; Dumitru Furt, profesor Școala Podișor; Ileana Furt, felcer, Podișor;

Topcino – Maria Dan, bibliotecară, Topcino; Rodica Zmâcalo, director Școală Topcino; Alexandru Opriș, primar Topcino;

Plăiuţ – Nuțu Dan, director Școala Plăiuț; Aurica Dan, profesoară Școala Plăiuț;

Apşa de Mijloc – Nuțu Stan, poet, Apșa de Mijloc; Nuțu L. Pop, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Mijloc;

Biserica Albă – Mihai Clementiev, director Școala Biserica Albă; Gheorghe Moiș, poet, Biserica Albă; Lidia Moiș, prof. Biserica Albă;

Slatina – Adriana Pop, director liceu, Slatina; Anuță Filip, bibliotecară, Slatina; Anica Bococi, președinte Asociația Solotvino – Maramureș; Olimpia Popovici, Slatina; Iaroslav Popovici, Slatina; Gheorghe Uhali, primar, Slatina; Mihai Opriș, director Școala Slatina; Liviu Țiple, Slatina; Ion Șiman, Slatina; Ion Șiman a lui Ion, Slatina; Gheorghe Șiman a lui Ion, Slatina;

Apşa de Jos – Maria Moiș, Apșa de Jos; Elena I. Botoș, Apșa de Jos; Svetlana Marina, director adjunct Școala Apșa de Jos; Vasile Marina, Apșa de Jos; Gheorghe Pașcu, viceprimar, Apșa de Jos; Ion Borca, Apșa de Jos; Ion Marina, Apșa de Jos; Ileana I. Marina, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Jos; Vasile V. Marina, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Jos; Anghelina Iovdii, Apșa de Jos; Ion M. Botoș, președinte URRdT „Dacia”.

Manifestarea a fost deschisă cu intonarea imnurilor de stat ale Ucrainei şi României, apoi a fost marcat un moment de reculegere în amintirea prietenilor care ne-au părăsit trecând în lumea veşniciei:

Membrii Consiliului Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»

Ion M. Filip, Apşa de Mijloc, om de afaceri,
Vasile Tegza, Gruşevo, director, muzeul privat «Sribna Zemlea».

Membrii de onoare a Consiliului Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»:

Constantin Malinaş, Oradea, director, Biblioteca Judeţeană „Gh. Şincai”,
Mihai I.Vlad, Târgovişte, preşedinte, Fundaţia Culturală „La noi acasă”.

Membrii Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»:

Vasile Borca, profesor, Apşa de Jos,
Ion Mihalca, jurnalist, Apşa de Jos,
Mihai Şiman, profesor, Apşa de Jos,
Nuţu Marina, medic, Apşa de Mijloc,
Nuţu Dan, jurnalist, Dobric.

Pe urmă am trecut la programul manifestării Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia «Dacia» – 15 ani de activitate în comunităţile Româneşti din Transcarpatia şi seminarul „Asociaţii Româneşti din Ucraina”.

Timp de cinci ore a avut loc prima parte a manifestării, majoritatea au avut cinstea de a vorbi. Sufletul participanţilor a fost îndulcit de folclorul maramureșean în frunte cu d-na Angela Buciu sosită de la Baia Mare. Alături de ea a fost d-na Ileana Botoş, Anghelina Iovdii, Aurel Bodnar şi grupul condus de Ion Şiman de la Slatina (Stângaciu).

Partea a doua a avut loc după masă şi a început cu semnarea în cadrul seminarului a 5 acorduri cu asociaţii ale comunităţilor româneşti din Ucraina şi 5 parteneriate cu asociaţii din România având ca scop întărirea capacităţii organizaţionale a asociaţiilor din Ucraina şi Romania.

Acorduri de parteneriat

În cadrul Seminarului internațional „Asociații Românești din Ucraina”, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” a semnat:

5 acorduri cu Asociații românești din Ucraina

Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Aurica Bojescu;
Clubul Cultural –Sportiv „Dragoș Vodă”, Cernăuți, regiunea Cernăuți, președinte Viorica Pridie;
Uniunea Asociațiilor Românești „Pentru Integrarea Europeană, Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Elizaveta Penteleiciuc;
Clubul Regional „Magistru” Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Petru Posteucă;
Societatea jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Cernăuți, regiunea Cernăuți, președinte Nicolae Toma.

5 acorduri cu Asociații din România

Fundația Culturală PRO UNIОNE, Baia Mare, jud. Maramureș, președinte Ilie Gherheș;
Asociația Morărița, Oradea, jud. Bihor, președinte Tiberiu Moraru;
Asociația Culturală „Mara Oaș”, Negrești Oaș, jud. Satu Mare, președinte Natalia Lazăr;
Centrul de Ecologie și Turism Maramureș Sighetu Marmației, jud. Maramureș, președinte Chiș Vasile Timur;
Asociația Culturală „Familia Română” Baia Mare, jud. Maramureș, președinte Teodor Ardelean.

După iscălirea acordurilor s-au început discuţiile legate de activitatea asociaţilor şi problemele care sunt azi mai acute. Problema românilor din Transcarpatia cea mai dureroasă azi este că Statul Român nu doreşte recunoaşterea acestora; amintim că documentele istorice sunt de partea românilor în frunte cu Academia Română. Atunci ne întrebăm de ce? Noi nu cerem nimic, noi dorim să primim ceea ce au pierdut bunicii noştri, ceea ce niciodată nu li s-a luat – acel statut -, nici atunci la despărţire – 26 iulie 1921, din partea Statului Român, nici din partea Statului Cehoslovac. Pentru aceasta vrem şi noi, românii, să primim înapoi statutul nostru pierdut. Nu vă cerem scuze, cred că avem acel drept istoric. La aceasta întrunire istorică a luat naştere un apel către structurile de stat din România. A fost făcută o adresare deschisă în legătură cu faptul că în anul 2018 tot neamul nostru va sărbători 100 de ani de la Marea Unire – 1 decembrie 1918. Românii din Ucraina ar dori ca fiecare delegat cu drept de vot (deputat) care a participat pentru a vota Rezoluţia de la Alba Iulia prin care s-a pecetluit pe vecie unirea Transilvaniei cu Regatul Român (1228 deputaţi), la o sută de ani să aibă un monument funerar şi o cruce. Noi cei care ne aflăm în vecinătatea României, adică cei care formează „cununa neamului”, să avem posibilitatea dacă vom ajunge în România să depunem câte-o floare la mormintele eroilor neamului. Dorim ca în numele românilor din Transcarpatia să mulţumim tuturor participanţilor pentru efortul depus la participarea istorică. Manifestarea istorică a dat posibilitatea tuturor la o mai bună cunoaştere, a dat posibilitate diplomaţilor români să cunoască mai de aproape românii din Transcarpatia şi tot odată să vadă că maramureşenii nu se deosebesc cu nimic de cei din zone locuite compact de români. Cu toţii vorbesc una şi aceeași limbă – limba română şi sunt mândri că sânt români, dar zona este specifică şi are ceva la mijloc – multă apă a curs pe Tisa de la despărţire, românii au trecut prin multe sisteme politice dar totdeauna au rămas cu capul sus – despărţirea a fost dureroasă. Pentru aceasta Mihai Marina, diacul de la Apşa de Jos a plecat la Bucureşti şi a cumpărat clopote pentru biserica veche (1561). Clopotele erau interzise la export. A apelat la Nicolae Iorga şi la Octavian Goga, pe care îi cunoştea personal şi cărora le-a spus: „Dacă ne-aţi lăsat în ţară străină, vrem cel puţin clopotele să ne cânte româneşte, de aceea le-am cumpărat de la Bucureşti”. Şi azi clopotele de la Apşa de Jos ne cântă româneşte. Invităm „prietenii” de la Bucureşti care ne umilesc şi încearcă să ne fure statutul nostru ca foşti cetăţeni ai statului român să ne viziteze aici, la noi acasă. Noi nu ne vom împăca niciodată cu ceea ce îşi doresc ei – noi am fost, suntem şi vom fi români.

Dimineaţa, în data de 9.10.2016, după micul dejun, oaspeţii s-au îndreptat spre bisericile de la Apşa, au stat la slujbă. După ce au auzit clopotele cântând româneşte cu toţii ne-am îndreptat spre vamă Slatina-Sighet, convinşi că aici în partea dreaptă a Tisei cântă clopotele frumos româneşte.

Ion M.Botos

Preşedinte URRdT „Dacia”

Coordonator proiect

30 SEPT.

Căsuța cu apă, un produs românesc, un brand românesc

Stabilit la Timișoara în urmă cu peste 16 ani, italianul Carlo Marchegiano, președintele Norad Group, a pus pe picioare o afacere cu potențial destul de mare pentru sănătatea românilor, AquaStrop – Căsuța cu apă, unde se vinde apă filtrată la temeratura retelei, apă filtrată și răcită și apă carbonatată la ce-l mai mic preț de pe piața – 50 bani 2 litri. Ideea i-a venit însă din dorinţa de a proteja mediul, prin reducerea numărului de sticle de plastic care ajung să fie aruncate şi să polueze mediul înconjurător. „Fiecare sticlă sau bidon de plastic necesită o colectare selectivă, un transport şi o reciclare care atrag după sine alte costuri şi care se adaugă celor ce au presupus producţia acestora, transportul către consumatori, apa şi petrolul utilizate în realizarea plasticului“ – a spus Carlo Marchegiano.

AquaStrop – Căsuța cu apă este o marcă patentată deja în România, Italia, Franţa, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi Turcia. Dozatorul se racordează la reţeaua de apă a oraşului, oferind 3 sotimente de apă pentru numai 50 de bani pe 2 litri. „Calitatea apei este garantată, fiind certificată de Sanepid şi este net superioară cişmelelor publice sau a apei de la robinet. Chiar dacă în oraşele mari apa din reţeaua publică este curată, reţelele de distribuţie sunt vechi, multe dintre ele sunt ruginite, iar calitatea apei de la sursă la robinet scade“, a explicat Carlo Marchegiano. Omul de afaceri susţine că între apa de la Căsuța cu apă și apa din supermarket există diferența că apa de la căsuță e analizata odată la 3 luni, în rotatie de DSP. Proiectul-pilot a început la Timisoara în anul 2013 și de atunci până acum au fost montate peste 60 de dozatoare – Căsuța de apă în – Timișoara, Arad, Lugoj, Reșita, Hunedoara, Satu-Mare, Baia Mare, Craiova, București, Focșani, Galați, Brăila etc.

Calculele realizate, arată că fiecare aparat Căsuța cu apă se adresează unui număr de 20.000 de locuitori, dintre care 5.000 sunt clienţi fideli. Mergând mai departe, Marchegiano a calculat un necesar de 430 de aparate la nivel naţional. Iar pentru ca afacerea să fie profitabilă, în fiecare oraş ar fi nevoie de cel puţin două dozatoare instalate, şi fiecare aparat să vândă câte 28.000 de litri de apă pe lună. Costul unui aparat e între: 14-15.000 de euro. Investiţia se ridică până în prezent la 950.000 de euro, iar 400.000 de euro din această sumă au fost alocaţi numai pentru proiectare. Pentru a-şi putea extinde afacerea, omul de afaceri timişorean caută parteneri. „Ţinta noastră o reprezintă oraşele mari şi medii, dar capacitatea noastră financiară este limitată. Încercăm să căutăm un fond de investiţii care să vină alături de noi. Dacă găsim un fond de investiţii în maximum doi ani şi jumătate, acoperim ţara“, îşi prezint Marchegiano planurile de viitor. Dozatorul care se bucură de cele mai mari vânzări este cel instalat în zona Regie din Bucureşti. Potrivit lui Carlo Marchegiano, principalii clienţi ai Căsuței cu apă sunt cei cu venituri medii şi mici.
Carlo Marchegiano, mărturiseşte că birocraţia este una dintre problemele cu care se confruntă. Timpul alocat pentru punerea în funcţiune a unui aparat ajunge la patru-cinci luni, în funcţie de avizele şi autorizaţiile necesare. De exemplu, numai racordarea la electricitate a aparatului necesită două luni. O altă mare problemă, îl constituie faptul că nu sunt suficiente monede de 50 de bani pe piaţă. Apa se vinde la dozatoare în cantităţi de câte doi litri, cu 50 de bani. „Una dintre problemele cele mai mari este că nu sunt destule monede de 50 de bani pe piaţă și am venit în sprijinul consumatorilor cu un schimbator de bancnote Hopper pentru 1 leu. La bancă trebuie să plăteşti un comision de 0,7% pentru a depune monede“, a explicat omul de afaceri. El a adăugat că în fiecare săptămână ridică aproximativ 3.000- 4.000 de kilograme de monede. Marchegiano spune că fiecare dozator are instalat un program-soft complex care oferă informaţii despre cantitatea de apă vândută în fiecare zi, pe fiecare oră în parte,etc.

Alternativă la apa îmbuteliată din magazine

Înainte de toate apa este filtrata la intrarea în Căsuța cu apă prin intermediul unui sistem de prefiltre – pentru îndepărtarea suspensiilor mari (nisip etc.). După sistemul de prefiltre apa este din nou filtrată de această dată printr-un sistem PRECOAT format din 2 filtre de carbon activ, profesionale, care utilizează o tehnologie de tratare a apei numită “PRECOAT”, prin care sunt eliminate 99,99% din micro-organismele de tipul chisturilor (Cryptosporidium și Giardia), metalele grele (cadmiu, mercuriu, plumb) și produsi chimici (pesticide, fibre de azbest). După ce apa este filtrată, aceasta este sterilizata prin intermediul lampei UV pentru purificarea și eliminarea eventualelor microorganisme și bacterii mai mici de 0,5 µm care pot fi prezente în apă după procesul de filtrare propriu-zisă. De la prima casuță cu apă și până în prezent, datorită consumului apei de la 15 Căsuțe cu apă din Timișoara, mediul NU a fost poluat cu: 515.000 sticle PET care reprezintă peste 31 tone de sticle de plastic ce nu mai trebuie distruse, și cu 73 de camioane mai puțin pe străzi și autostrăzi. Prin urmare, se economisesc peste 54 tone de petrol. În plus, în atmosferă nu se mai emit peste 46 tone de dioxid de carbon (CO2) și 540 kilograme de monoxid de carbon (CO).

Prin echipamentele Aquastrop brevetate nu numai că se fac economii substanțiale de energie dar constitue și o modalitate de a reduce semnificativ poluarea cu PET-uri a țării, astfel fiind o modalitate ecologică de vânzare. Sistemele sunt igienizate periodic și controlate în permanență prin un sistem de telemetrie și IT on-line care continuu transmite status-ul echipamentului, astfel orice intervenție se face “just in time”. Căsuțele cu apă sunt dotate și cu un ecran și boxe prin care se poate transmite publicitate și informări către populație. Practic se oferă un aliment esențial ieftin , ecologic și sănătos! Pornind de la ideea că omul și natura se găsesc într-o continuă interdependență, putem afirma că unul dintre aspectele esențiale în lumea noastră modernizată este mediul care ne înconjoară. Din punct de vedere tehnic Căsuța cu apă se refera la o metoda de distribuție publică de apă filtrată, neracită, răcită și carbonatată.

Clement LUPU