
În fiecare an la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită şi Mica Unire, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern. Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Din ziua Unirii Moldovei cu Ţara Românească, Mica Unire, fără de care nici Marea Unire din 1918 nu s-ar fi realizat, statul român a intrat în perioada sa modernă, prin reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, şi a făcut primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească s-a format un stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi un singur Guvern. Era primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.
Câteva impresii despre acest act ne-au împărtășit și participanții prezenți la bustul domnitorului A.I. Cuza din Chișinău, cu ocazia celebrării din acest an a actului unirii. Aceștia consideră că ideea Unirii va fi preluată de tot mai mulţi politicieni, care vor înţelege că altă cale de dezvoltare a Republicii Moldova nu există. În opinia lor, Unirea cu România înseamnă o majorare imediată a pensiilor şi a salariilor de cinci ori. Prioritatea este Unirea cu România. Ne aflăm în anul Centenarului şi noi vom face tot ce depinde de noi, astfel încât să promovăm această idee lansată de Mihai Viteazu şi înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza ca să nu mai trăim separat.
„Nu avem nevoie de grăniceri și autorizații, ca să ne cuprindem frații!”
Mariana Plămădeală, unionistă ne-a declarant: “ Vreau Unirea pentru că e firesc și normal să revenim Acasă. Și pentru că avem datoria să luptăm pentru Basarabia buneilor noștri. Vreau ca oamenii să înțeleagă că reîntregirea țării este cheia reafirmării națiunii românești. Vreau ca românii să facă România, din nou, România Mare”. O altă unionistă, Silvia Bordeianu, emoționată a împărtășit implicarea ei în această activitate: “Experiența marșului de la 2 Decembrie 2017 din Chișinău m-a făcut să înțeleg cât de importantă este Unirea și de ce au nevoie oamenii de ea. Nici nu ar mai trebui să mă întrebați de ce trebuie să se facă Unirea. Gemenii când stau prea mult timp departe unul de celălalt… Plâng. Suferă… și cred că prin asta am zis tot. Încerc pe cât posibil să fac cunoscute acțiunile unioniste și să fac lumea să își dea seama cât de importantă este Unirea”. Adelina Raileanu , una dintre cele mai tinere unioniste ne spune că: “Am 17 ani și m-am născut în Republica Moldova, satul Floreni din raionul Anenii Noi, unde locuiesc și în prezent. Sunt elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău. Sunt voluntar în mișcarea unionistă de la începutul lunii decembrie 2017. Am participat la promovarea valorilor românesti, eveniment organizat în liceul meu de către asociaţia obştească non-guvernamentală ODIP, iar pe data de 24 ianuarie 2018 am fost prezentă la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. Mi-au plăcut ambele ocazii, dar mi-a rămas în memorie în special primul eveniment, fiindcă am văzut atâția elevi care primeau cu entuziasm câte un steguleț tricolor în piept și un calendar cu mesaj unionist și mi-am dat seama cât de repede se poate transmite societații o informație. Mă implic prin faptul că sunt voluntar în mișcarea unionistă și prin faptul că încerc să duc mesajul unionist tuturor celor care mă înconjoară. Sunt sigură că unirea se va realiza în 2018. S-a făcut prea mare agitație și s-au implicat prea mulți oameni ca să nu ieșim victorioși “.
In fiecare zi se adaugă câte o localitate din Moldova la Unirea cu cei de peste Prut. Satul Săseni, raionul Călărași, este a zecea localitate care a votat unirea necondiționată cu Țara. Celelalte nouă localități care au adoptat declaratii de reunire cu România sunt: Parcova (Edineț), Ulmu, Bardar, Ruseștii Noi, Puhoi, Văsieni (toate din Ialoveni), Feștelița (Ștefan Vodă) și Opaci (Căușeni) și Gotești (Cantemir). Amintim că și primarul satului de baștină al lui Igor Dodon, domnul Vladimir Susarenco, și-a declarat intenția de urma frumosul exemplu dat de cele 10 localități reunite, simbolic, cu patria mamă România. Pe parcursul acestui an, ANUL CENTENARULUI, se vor organiza mai multe evenimente culturale.
Clement Lupu

Corespondenta din Chisinau Scurt istoric al Unirii În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat. Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României. Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.
Și la Chișinău, la 24.01.2018, Ziua Unirii a fost sărbătorită la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din sectorul Botanica, unde, de la orele 09,00 au participat cu depunere de jerbe si coroane academicianul Valeriu Matei – directorul ICR Chisinau, Mihai Cimpoi – academician. A urmat un recital de muzică susţinut de cantautorul Viorel Burlacu şi un program literar-artistic organizat de elevii liceelor din sectorul Botanica al municipiului Chişinău. De la orele 12,00, au sosit la bustul lui Cuza – elevi de la Liceul Ion Creangă (care au cântat și recitat poezii patriotice), Asociația Veteranilor de război din Transnistria, conducerile partidelor liberal și democrat liberal din Republica Moldova. Mai mulți membri ai Asociației Unirea-ODIP de la Chișinău au plecat în dimineața zilei de miercuri la Iași pentru a participa la evenimentele prilejuite de aniversarea celor 159 de ani de la Unirea Principatelor Române. ”Basarabia, după aproape 200 de ani de persecuţie şi de încercări de deznaționalizare, se poate alătura ţării mamă. Moldova de la est de Prut acum este în derivă. Să transmitem fraţilor de peste Prut, autorităţilor române că cetăţenii României vor Basarabia acasă, cer Unirea. Unirea face puterea, iar glasul nostru comun poate răsuna cerând unirea pe 24 ianuarie în Piața Unirii”, susțin reprezentanții Asociației ”Unirea- ODIP”. Asociaţia unionistă „Onoare, Demnitate şi Patrie” (ODIP) a organizat un flashmob la Chişinău cu ocazia acestei sărbători. Evenimentul a avut loc la ora 15:00, la bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Chişinău (intersecţia bulevardului Dacia şi strada Cuza Vodă). În cadrul manifestaţiei, voluntarii ODIP vor depune flori la bust, vor desfășura 15 metri de tricolor şi vor intona cântece patriotice. Potrivit organizatorilor, evenimentul are scopul de a promova valorile naționale românești prin acțiuni culturale, slăvind faptele istorice, dar mai ales UNIREA. Clement LUPU Text si Foto

