DEBUT

15202590_1878191459080845_213727861872354490_n

Toderishena Anastasiia, o tânără de origine română din Cernăuţi, studentă, actualmente, în Suceava a început să scrie poezii de un an de zile. Ocazie cu care a participat la Concursul Naţional de poezie ucrainean “Leleka” (Barza). Două din poeziile sale le puteti citi mai jos:

 

 

 

vei înţelege

despre ce-ţi spun

este o atât de mare

răspundere

şi principalu’

că nu pentru tine ci pentru ăla al doilea

e de miliarde de ori mai greu

 

mărul interzis

e mai dulce

de ce este atât de încâlcit

 

m-am săturat

să imitez

lasă-mă să mor

pa

 

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

dezgoleste-mă uşor

nu

nu de haină

reuşeşti

să regăseşti

slăbiciunile mele învârtoşate

tu mahmureal-mea

dezbracă-mi sufletul sfios

fii blând dar nepoliticos

scoate tot ce-i de prisos

din adâncimile mele

şi

lasă-te orbit de lumină internii

nudităţi

hey

 

Malănci tradiționale și netradiționale – la Malanca Fest

15977927_1841490156117829_2298369917865600545_n

Ediţia a VI-a ediţie a Festivalului Etnofolcloric Interregional al Malăncilor Tradiționale și netradiționale  „Malanka-Fest 2017” s-a desfăşurat  la Cernăuţi, în data de 15 ianuarie 2017. 

În acest an,  au participat 46 de grupuri etno-folclorice și mascați din regiunea Cernăuţi cât şi din alte regiuni ale Ucrainei precum: Transcarpatia, Hmelniţki, Ivano-Frankivsk, şi din România – Câmpulung Moldovenesc şi localitatea Malini, judeţul Suceava, care au  fascinat publicul spectator prin varietatea şi bogăţia costumelor populare, măiestria interpretativă, diversitatea repertoriului, prin scenetele hazlii şi spectaculoase, aducând un zâmbet tuturor celor peste 10.000 de  spectatori. Românii din regiunea Cernăuţi, s-au evidențiat de fiecare dată şi la fiecare ediţie Festivalurilor obiceiurilor de iarnă şi mai nou la „Malanca Fest”, ocupând locuri de frunte şi impresionând locuitorii şi turistii oraşului Cernăuţi, nu numai prin costumaţie şi motivele „Malăncii” tradiţionale.  „Malanca” de la Crasna, este deja un brand nu numai regional, se poate considera învingătoare și chiar este, deoarece a fost ce-a mai pitorească reprezentaţie populară a obiceiurilor tradiţionale româneşti, uimind şi captivând numerosul public prin scenete şi prin diversitatea costumelor. „Regii”, erau îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, la inimă, pe umeri si piept cu Tricolorul. „Urşii”, în haine confecţionate din paie de rogoz şi cei cu aripi din paie de 5 metri, „crescute” în spate, erau ţinuţi în lanţuri de „Ţigani”. Horbovenii, la rândul lor, au impresionat publicul prin mecanisme speciale – „Cucoşul uriaş” – simbolul anului 2017,  şi „Calul Troian”, înalţi de aproape 5 metri, înscenând şi  povestea populară românească „Punguţa cu doi bani”. N-au lipsit de la joc şi voie bună nici moşnegi, babe, urşi, capre, domnişoare, militari, căluţi, Moşi Crăciun, necuraţi, monştri, dragoni, văcuţe, eroi din filme artistice şi  desene animate, ţigani, vrăjitori, piraţi şi regi. Ca şi în anii precedenţi, a uimit şi tehnica improvizată de impresionante mărimi. În acest an, pentru a exclude orice influenţă a membrilor juriului, organizatorii au hotărât că votarea locurilor premiante să decurgă on-line pe site-ul „Malanka Fest”. Astfel, conform acestei votări, premiul I  (50 000 grn.) a fost acordat colectivului „Regii Egiptului” din satul Ceahor, raionul Hliboca. Iar premiile II (30 000 grn.) şi III (20 000 grn.) au fost înmânate grupului „Calul troian” şi „Malăncii din Horbova”, ambele din satul Horbova raionul Herţa. „Malanka-Fest” a deveni cel mai pitoresc şi extins festival etnografic din Europa de Est.

15965172_1906071322959525_9070392028152651250_n

Orașul Cernăuți din Nordul Bucovinei (Ucraina), se aseamănă tot mai mult în luna ianuarie cu un “epicentru” al carnavalurilor de iarnă. Malanca Fest este unul dintre acestea, un  festival etno-folcloric, care se desfășoară cu scopul de a păstra și a promova tradițiile și obiceiurile strămoșești din Bucovina. Prima ediție a festivalului s-a desfășurat în anul 2011 din inițiativa organizației nonguvernamentale „Spectrul Bucovinei”. Potrivit organizatorilor Malanca Fest, scopul acțiunii etno-folclorice este demonstrarea faptului că regiunea Cernăuți este un ținut al varietății etnice și multiculturalității. De fapt, cele mai populare acțiuni în timpul festivalului nu sunt cele ce țin de tradiții, ci de formele modernizate ale carnavalului de iarnă: scenete din Parlamentul de la Kiev, scene de conflicte între oligarhi, etc. Interesul turiștilor față de acest festival este determinat și de caracterul competitiv al acțiunii în masă. Spre finalul zilei sunt numiți învingătorii festivalului. De obicei, printre cele mai bune colective de creație se numără două din satele locuite compact de etnici români din zonă. Un adevărat etalon în acest sens este satul Crasna din raionul Storojineț – o localitate din zonă montană care păstrează tradițiile seculare românești. O altă localitate, unde pâlpâie flacăra tradițiilor românești este satul Horbova, raionul Herța. Aceste două colective românești, alături de colectivul din satul ucrainean Vașkivți, concurează de obicei pentru marele premiu Malanca Fest. Fiecare colectiv din satele populate de români și ucraineni din regiunea Cernăuți s-a evidenţiat prin costumele tradiționale, alte colective au prezentat costume creative evidențiinduse chiar și prin spectacole teatralizate. Malanca este denumirea slavă a cetelor organizate de mascaţi la Anul Nou, denumire întâlnită nu numai în satele ce ţin sărbătorile pe stil vechi, în special în cele huţăneşti sau cu populaţie ucraineană, ci şi în multe sate care au trecut la noul stil. Alegerea celui mai bun colectiv are loc în timpul ședinței juriului, care se compunea din etnografi, culturologi, folcloriști, anul acesta regulile au fost schimbate în ceea ce priveşte jurizarea, doar on-line.

15977274_1841489709451207_8605332301987366414_n

“Povestea” Malancii

„Malanca” provine de la „Sfânta Melania” sărbătorită la 31 decembrie, conform calendarului nou, şi 13 ianuarie, pe stil vechi. Tot de aici vine şi data la care se sărbătoreşte (organizează), 13 şi 14 ianuarie. Legenda spune că „Malanca” ar fi fost fiica primarului oraşului Kameneţ-Podoliskii, regiunea Hmelniţk, Ucraina, care-ar fi fost omorâtă de tătari în timp ce încerca să-şi apere oraşul de hoarde. Tot din Ucraina vine şi textul acestui colind, („Fată mare de-mpărat”) tradus şi adaptat în română.  „Malanca” merge prima dată la casele cu fete mari, după care la  gospodarii satului, gospodari înstăriţi, şi este formată din două componente: „soldaţii” (pieptari) şi, convenţional numiţi, „ţiganii”, adică persoanele mascate în „mireasă” (după toate considerentele, anume aceasta şi este Malanca, fată tânără), „mămuca” („babă”) şi „tătuca” (probabil părinţii fetei), un „ţigan” mai tânăr – „fecioraşul” (are acelaşi cosum ca şi „tătuca”, tatăl său). La fel, printre mascaţi mai pot fi întâlniţi un „poliţist” (tot el numit „jdan”, adică evreu), „medic” şi alte personalităţi. În „misiunea” lor, soldaţii mălăncesc (cânta colindul), iar „ţiganii” distrează gazdele şi oaspeţii acestora, dar şi persoanele care merg din urmă Malăncii. O altă „datorie” a mascaţilor este să caute prin gospodărie şi să scoată la iveală „averea gospodarilor”.

Despre Malanca din Crasna a fost turnat recent un film documentar „Krasna Malanka”, în care regizorul ucrainean Dmytro Suholitki-Sobciuk, unde se arată că malanca este un carnaval unde fiecare participant își joacă rolul său în bizara serbare păgână, de fapt. Filmul reflectă  organizarea, desfășurarea și evoluția sărbătorii tradiționale Malanca: de la crearea măștilor și costumelor individuale, până la încheierea feerică a sărbătorii. Pelicule „Krasna Malanka” demonstrează, de fapt, că în timpul carnavalului oameni străini și necunoscuți, la prima vedere, se unesc în jurul unei sărbători de iarnă.

Clement LUPU

Text original si adaptare după Wikipedia

Celebrându-l pe Eminescu la Cernăuţi

20170115_110602
Manifestările dedicate marelui poet naţional român Mihai Eminescu, la Cernăuti-Ucraina au fost organizate de: Societatea Scriitorilor Români din Regiunea Cernăuți, Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale ”Iurii Fedcovici” din Cernăuți, Lectoratul Român al Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universității Naționale ”Iurii Fedcovici” din Cernăuți, Societatea pentru Cultură Română „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, Muzeul Literar „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, Fundaţia Culturală „Casa Limbii Române”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, Liga Tineretului Român ”Junimea” din regiunea Cernăuți, Biblioteca ”Glasul Bucovinei”, Asociația Aron Pumnul din Cernăuți şi Consulatul General al României la Cernăuţi, unde au fost prezenţi guvernatorul Regiunii Cernăuţi – Alexandr Fisciuk, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi – Ivan Muntean, primarul Cernăuţiului – Oleksi Kaspruk, Corpul Diplomatic al României la Cernăuţi condus de Excelenţa Sa dna Eleonora Moldovan, ministrul consilier Ionel Ivan, adjunct al şefului misiunii diplomatice, consulii Edmond Neagoe şi Aurelian Rugină, delegaţii din Botoşani, Timişoara, o numeroasă delegaţie din judeţul Suceava în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean – Gheorghe Flutur, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Viorel Seredenciuc, primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, precum şi directorul Bibliotecii „I.G. Sbiera”, Gabriel Cărăbuş, grupul folcloric „Capră” de la Malini şi Ansamblul „Piatra Șoimului” din Câmpulung Moldovenesc, elevi si studenti romani de la scolile din oras, oameni de cultura etc.

 

20170115_113426După depunerile de flori la bustul din curtea casei mentorului sau, Aron Pumnul, (str. Aron Pumnul, 19) şi la monumentul Poetului nepereche, din centrul oraşului Cernăuţi, a avut loc Concursul de recitare a operei eminescine, cu participarea elevilor de la școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Eveniment organizat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți – Gimnaziul nr. 6 din Cernăuți (str. Șeptițcoho, 19), Recital ”Cu Eminescu în suflet”, organizat la Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi din cadrul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi (str. Gaidar, nr. 9 A), Masa rotundă cu tema ”Eminescu, poet al ființei”, la sediul Societății pentru Cultură Română ”Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuți (Piața Centrală nr. 9) şi Seară românească de romanţe pe versuri de Mihai Eminescu, în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi (str. Kobileanska, 9). „Este ziua în care fiecare dintre noi este obligat să aducă un omagiu înaintaşilor care ne-au împărtăşit din valorile trecutului. Noi facem parte din acest lanţ de generaţii ce au preluat şi  vor continua tradiţia sfântă a culturii, pentru că nu există popor fără cultură. Mă bucur că din 2010 Parlamentul României a adoptat legea prin care cultura îşi are o zi naţională – o zi în care toate gândurile noastre vibrează în spiritul cultural. Vă îndrum ca să-l cunoaşteţi  mai bine pe Eminescu, că aţi recitat poeziile lui, este cel mai mare cadou, pe care-l faceţi sufletului dumneavoastră  şi nouă. Ne bucură faptul că dumneavoastră ştiţi, cunoaşteţi, vibraţi în spiritul culturii româneşti. Vă mulţumim pentru faptul că păstraţi în inimi  valorile culturale româneşti”, a spus Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi. Gheorghe Fluture, a felicitat asociațiile culturale care luptă pentru identitatea românească din Ucraina și păstrarea limbii lui Eminescu „Ziua de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, este marcată, începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naţionale. Și cu această ocazie am transmis un salut românilor din Regiunea Cernăuţi, pe care i-am felicitat pentru eforturile pe care le fac pentru a păstra limba română şi tradiţiile. De asemenea, am ţinut să mulţumesc autorităţilor de la Cernăuţi pentru colaborare şi sprijinul acordat. În acelaşi timp am reamintit şi de sprijinul nostru pentru minorităţile din judeţul Suceava”, a precizat şeful administraţiei judeţene Suceava. De asemenea, Gheorghe Flutur a spus că: în discuţiile avute cu oficialităţile regionale din Cernăuţi, 15 ianurie 2017, a convenit ca în perioada următoare să fie reluate demersurile pentru modernizarea punctului de trecere a frontierei Siret – Porubnoe, şi deschiderea altor patru noi puncte la Vicovu de Sus – Crasnoilsk, Climăuţi – Fântâna Albă, Ulma – Ruska şi Izvoarele Sucevei – Șhepit. În acelaşi timp, autorităţile din Suceava şi Cernăuţi au convenit dezvoltarea colaborării în domenii precum sănătate, învăţământ, situaţii de urgenţă, dar şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, aşa cum este prevăzut în protocolul semnat anul trecut la Suceava.

Clement Lupu

Text si poze