Comisia hidrotehnică româno-sârbă a controlat obiectivele hidrotehnice şi cursurile de apă din zona Banatului

verificari de toamna (Medium)

În perioada 9-11 octombrie 2017, în spaţiul hidrografic Banat s-au desfăşurat  verificările de toamnă româno-sârbe pe teritoriul românesc,  odată cu cea de-a XXXVII-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno-sârbe. Conform Regulamentului comun de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pe cursurile de apă, a obiectivelor hidrotehnice care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat româno-sârbă, au fost controlate obiectivele hidrotehnice şi cursurile de apă din zona Banatului.  Scopul verificărilor a fost urmărirea exploatării şi întreţinerii lucrărilor aflate în zona comună de interes şi starea cursurilor de apă. Au fost verificate următoarele cursuri de apă: Moravița (digurile din frontieră, în zona podului din localitatea Moravița), Bârzava (digurile în zona podului din localitatea Partoş), Timiş (dig mal stâng pe sectorul de la km 1+300 până la acumularea Gad, acumularea nepermanentă Gad) şi Aranca (stăvilarul de frontieră de la km 3+100, staţia de pompare ”Aranca”). Potrivit protocolului încheiat ieri, 12 octombrie, la sediul ABA Banat, digurile cursurilor de apă verificate sunt în stare bună şi bine întreţinute. Pe cursul de apă Moraviţa au fost finalizate lucrările prevăzute de decolmatare a albiei minore și de înlăturare a vegetației, în anul 2018 fiind planificată continuarea acestor lucrări pe sectorul frontieră – zona podului din localitatea Moravița. În ceea ce priveşte cursul de apă Timiş, porțile batante de la confluența râului Lanca Birda cu râul Timiș, digurile și deversoarele polderului Gad sunt bine întreținute și funcționale.

IMG_20170610_114159_207“De la ultimele verificări, pe Bârzava au fost finalizate lucrările de amenajare a albiei şi decolmatare a albiei minore;  vegetația a fost  înlăturată pe o lungime de 9,5 km amonte de podul din localitatea Partoș. Lucrările la stația de pompare Aranca sunt finalizate, iar  noile agregate cu putere totală instalată de 13,52 m3/s, precum este prevăzut în Regulamentul comun sunt instalate. Stăvilarul din apropierea frontierei (de la km 3+100) care a fost verificat, este bine întreținut și functional. Comisia hidrotehnică româno-sârbă a mai verificat şi digurile de pe râul Caraş, în zona stației hidrometrice Vărădia, fiind găsite într-o  stare bună şi foarte bine întreţinute”, a declarat Titu Bojin (foto) directorul Administraţiei Bazinale de Apă Banat. Experții Părții sârbe au propus, pentru o mai bună organizare și planificare a verificărilor pe cursurile de apă și a obiectivelor pentru apărare împotriva inundațiilor și a ghețurilor pe ambele teritorii, ca în viitor să se pregătească și să se transmită reciproc o informare prealabilă la lucrările privind îmbunătățirea stării obiectivelor pentru apărarea împotriva inundațiilor și ghețurilor, pe sectorul de interes comun, efectuate anterior verificărilor de toamnă. Experții Părții române au luat notă de această propunere, urmând ca răspunsul să fie transmis prin intermediul Secretarului pentru ape de frontieră al Părții române. Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor și a ghețurilor a întrunit experţi din cadrul Ministerului Apelor si Pădurilor, a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, a Administraţiei Bazinale de Apă Banat, din cele două Sisteme de Gospodărire a Apelor Timiş şi Caraş-Severin şi experţi din Întreprinderea de Gospodărire Publică a Apelor “ Vode Vojvodine”. Vă reamintim că, în baza „ Regulamentului comun de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pe cursurile de apă a obiectivelor hidrotehnice care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat româno-sârbă”, intrat în vigoare în 1955, anual se fac verificări comune la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.

Sursa:

Administrația Bazinală de Apă Banat

 

Rundă de negocieri la Timişoara, între România şi Serbia, pe marginea acordului în domeniul gospodăririi apelor

locatii-ecluza-sanmihaiu

În perioada 29-31 mai 2017, Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A. Banat), a găzduit cea de-a patra rundă de negociere a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, privind cooperarea în domeniul gospodăririi durabile a apelor transfrontaliere. Delegaţiile negociatorilor au fost conduse de secretarul de stat în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, doamna Olimpia Negru şi reprezentantul Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Mediului din Republica Serbia, doamna Nataša Milič. Sesiunea de lucru a început luni, 29 mai 2017, şi a fost deschisă de directorul A.B.A. Banat, domnul Titu Bojin. Acordul în vigoare între cele două state, a fost semnat  în 7 aprilie 1955, la Bucureşti, şi este încă documentul oficial care reglementează colaborarea bilaterală în domeniul gospodăririi apelor de frontieră sau întretăiate de frontiera celor două state. Scopul noului acord este  acela de a dezvolta relaţiile româno-sârbe pentru o gospodărire optimă a resurselor de apă, în contextul noilor tendinţe dezvoltate la nivel european şi mondial. “Din experienţa noastră şi datorită rezutatelor bune obţinute în urma aplicării Acordului în vigoare, atât noi, cât şi partea sârbă, dorim să reactualizăm acest acord, deoarece în cei 60 de ani de când funcţionează, s-au produs multe schimbări privind  protecţia şi gestionarea apelor, pe care, forma actuală a  acordului nu are cum să le cuprindă”, a spus directorul A.B.A. Banat, dl Titu Bojin.

bojin-2

Documentul stabileşte obligaţiile părţilor în domenii precum: urmărirea calităţii apelor de frontieră, schimbul de informaţii meteorologice, hidrologice şi avertizări cu privire la fenomenele periculoase extreme, poluări accidentale, apărarea împotriva inundaţiilor, aprecierea tehnică a proiectelor pentru realizarea lucrărilor comune sau de interes comun, precum şi urmărirea funcţionalităţii lucrărilor hidrotehnice. Din cadrul Comisiei mixte româno-sârbe de negociatori, au fos prezenţi şi reprezentanţi din cadrul Ministerelor de Afaceri Externe ale ambelor state, cât şi reprezentanţi din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi ai Institutului de Gospodărire a Apelor “Jaroslav Černi”, precum şi a Companiei Publice de Gospodărire a Apelor Vojvodine din Republica Serbia.

Organizare. Administratia Bazinala de Apa Banat este sucursală cu personalitate juridică a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, care administrează aproape în totalitate apele a două unităţi administrativ- teritoriale, pe care  îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodarire a Apelor Timiş  (cu sediul în Timişoara) şi  Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin (cu sediul în Reşiţa). Administrare. Administratia Bazinala de Apa Banat are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parţial. Suprafaţa totală administrată este de 18.320 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice de 6.296 km. 4 noduri hidrotehnice (Coştei, Topolovăţ, Sânmihaiu Român, Sânmartinu Maghiar); 43 lacuri de acumulare, din care 27 sunt lacuri cu acumulare nepermanentă; Bazinul Hidrografic Banat este constituit, administrativ, din judeţele Timiş şi Caraş-Severin ( integral), Arad, Gorj şi Mehedinţi (parţial)

Amenajări complexe în Bazinul Hidrografic Banat

Interconexiunea Timiş-Bega

  • Amenajare complexă a canalului Bega, în scopul combaterii inundaţiilor în perioade de ape mari şi a excesului de umiditate, pentru navigaţie şi pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi industrială pentru riverani
  • Tipuri de lucrări: lucrări de canalizare şi regularizare a cursului de apă pe sectorul confluenţă canal de alimentare Timiş-Bega-frontieră Serbia, lucrări de derivare din râul Timiş în Canalul Bega şi invers, lucrări de îndiguire, noduri hidrotehnice de derivare-Coştei(pe râul Timiş) şi Topolovăţ ( pe Canalul Bega)-cu rol important în alimentarea cu apă şi combaterea inundaţiilor pentru zona Timişoara, noduri hidrotehnice de biefare-U.H.E. Timişoara-cu rol major în alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Timişoara în perioade de ape medii şi mici, noduri hidrotehnice de biefare şi navigaţie-Sânmihaiu Român şi Sânmartinu Maghiar
  • Lucrarile hidroameliorative din zona interconexiunii Timiş-Bega au ca scop scoaterea de sub efectul inundaţiilor a unei suprafeţe de teren de cca 226.000 ha.

 Amenajarea complexă Bârzava Superioară

  • Amenajare complexă a bazinului superior al râului Bârzava, în scopul asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială a municipiului Reşiţa şi pentru producerea energiei hidroelectrice
  • Tipuri de lucrări: lacuri de acumulare, derivaţii, aducţiuni, canale de coastă, instalaţii de producere a energiei electrice
  • Acumulările Gozna, Văliug, Secu (pe râul Bârzava) asigură cerinţele de apă la folosinţele din Reşiţa şi contribuie la valorificarea potenţialului hidroenergetic al bazinului
  • Acumularea „Trei Ape”(la confluenţa izvoarelor râului Timiş) suplimentează debitele de apă pe râul Bârzava
  • Centralele hidroelectrice Crăinicel, Breazova şi Grebla valorifică 40% din potenţialul hidroenergetic al bazinului

 Reţeaua hidrologică şi hidrogeologică din cadrul Bazinului Hidrografic Banat cuprinde :

  •   5 staţii hidrologice : Timişoara, Lugoj, Reşiţa, Oraviţa, Băile Herculane;
  • 80 staţii hidrometrice pe râuri;
  • 8 staţii hidrometrice în bazinul reprezentativ Sebeş;
  • 2 staţii evaporimetrice de lac;
  • 73 staţii automate pe râuri pentru nivel, temperatură şi precipitaţii;
  • 22secţiuni de măsurare a debitelor la folosinţe;
  • 65 secţiuni satelit;
  • 84 izvoare hidrologice şi hidrogeologice;
  • 598 foraje hidrogeologice;
  • 49 statii automate in foraje
  • Infrastructura Administratiei Bazinale de Apa Banat
  • 4 noduri hidrotehnice
  • 35 km canale de aducţiune
  • 1037 km regularizări de râuri
  • 66 km consolidări de maluri
  • 43 lacuri de acumulare
  • 1085 km de diguri pentru apărarea localităţilor şi a terenurilor agricole
  • 44 km canale navigabile