A devenit o tradiție ca în fiecare an în ziua de 1 aprilie români din satele de pe Valea Siretului se adună în poiana Varnița din apropierea satului Fântâna Albă unde au fost împușcați de armata roșie mii de români care și-au dorit să trăiască în patria lor istorică, încercând să treacă în România peste noua frontieră instalată de noile autorități sovieto-comuniste. În ultimii ani, alături de soboarele preoțești care oficiază slujba de pomenire pe acest loc tragic pentru poporul nostru, vin oaspeți numeroși, reprezentanți ai autorităților statului Român și din Republica Moldova, care alături de conducerea raionului Hliboca, a regiunii Cernăuți, omagiază memoria celora care cu sângele lor au stropit pământul. Cum va fi anul acesta, în condițiile situației de urgență instaurate în legătură cu răspândirea coronavirusului COVID-19? Iată ce a declarat „Monitorului bucovinean” protoiereul mitrofor Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca:
—Nu putem să uităm nici pentru o clipă de cei care și-au dat viața pentru libertate, iubindu-și țara. De aproape treizeci de ani, de când ni s-a dat posibil, ne rugăm la Dumnezeu anume în poiana Varnița pentru martirii împușcați aici. Urma să ne adunăm și anul acesta, aveam deja confirmări de participare a unor înalte fețe bisericești din nordul Bucovinei și din România, dar programul s-a schimbat. Am primit binecuvântare de la ÎPS Meletie, Mitropolitul Cernăuților și al Bucovinei pentru ca în ziua de 1 aprilie 2020 în toate bisericile din protopopiatele Hliboca și Storojineț, exact la ora 12.00 să se tragă clopotele timp de 15 minute în memoria victimelor de la Fântâna Albă. În acest timp preoții au binecuvântare de a se ruga în bisericile în care își desfășoară activitatea pentru pomenirea creștinilor împușcați la Varnița. Pe toți frații noștri întru Hristos, care ar fi dorit să vină în acestă zi la Memorialul de la Fântâna Albă, îi rugăm să se roage împreună cu familiile lor acasă, — a spus părintele Ioan Gorda. Dumnezeu aude fiecare rugăciune a fiecărui credincios. Astfel nu ne vom aduna anul acesta la locul tragediei, după cum obișnuiam.
Părintele protopop a spus că la slujba de pomenire de anul acesta urma să participe, ca și în anii trecuți, preacuviosul părinte Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna. Într-o convorbire telefonică Sfinția Sa i-a comunicat părintelui Ioan că anul acesta, din cauza situației create de coronavirus, va înălța rugăciuni pentru cei căzuți la Fântâna Albă în biserica mănăstirii, unde la ora 12 a zilei de 1 aprilie tot se vor trage clopotele.
Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în în ziua de Paşti, 1 aprilie 1941, când locuitori ai satelor de pe Valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.
La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe Valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni, Carapciu, Iordănești, Ropcea, Camenca, Hliboca, Dimca ș.a), purtând în față icoane, prapuri și cruci din biserica de la Suceveni, a alcătuit o coloană imensă dar pașnică și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 2 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerând mii de vieți. Supraviețuitorii au fost urmăriți, ce-i care au fost găsiți au fost deportați.
După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți și aruncați în 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul, – povesteau martorii evenimentului tragic.
Câțiva au fost arestați de NKVD din Hliboca și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din localitate și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.
Text – Nicolae Șapcă
„Monitorul bucovinean”
Imagine din arhiva redacției
