05 IUL.

A ÎNCEPUT, FESTIVALUL INIMILOR- Sărbătoarea folclorului mondial de la TIMIȘOARA

Primăria Municipiului Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului, vă invită între 5 și 9 iulie 2017, de la ora 19:30, la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor, la o nouă ediție a sărbătorii internaționale a folclorului ajunsă la cea de-a XXVIII-a ediție. Desfășurat sub semnul prieteniei și al păcii, regalul folclorului mondial va fi adus pe scena Teatrului de Vară din Parcul Rozelor de artiști de pe întreg mapamondul, spectatorii fiind invitați să descopere prin dans, muzică şi porturi tradiționale o mică parte a Patrimoniului Cultural Internaţional. Ediția din acest an, se bucura de participarea extraordinară a unor artiști reprezentând țări precum: Argentina, Bulgaria, Columbia, Georgia, Polonia, Portugalia, Puerto Rico, Republica Belarus, Serbia, Spania și Turcia, iar diversitatea folclorică a României va fi reprezentată de prestigioasele colective artistice: „Mureșul” din Tg. Mureș, „Cindrelul–Junii Sibiului” din Sibiu, ,,Doina Gorjului” din Tg. Jiu, „Ciprian Porumbescu” din Suceava, „Dor Transilvan” din Cluj Napoca , „Transilvania” din Baia Mare şi„Bihorul” din Oradea. Nu vor lipsi nici ansamblurile timişorene: „Banatul”, „Doina Timișului” şi „Timișul”, formațiile naţionalităţilor conlocuitoare „Eszterlanc” și „Mladost”, precum și formații ale așezămintelor culturale din județele Caraș-Severin, Arad și Timiș. Timp de cinci zile, muzica și dansul de pretutindeni vor purta publicul prezent în Parcul Rozelor spre noi culturi, pentru a descoperi și înțelege mai bine tradițiile și obiceiurile specifice fiecărei ţări invitate. Festivalului Inimilor, primul eveniment românesc înscris în calendarul CIOFF (Comitetului Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), aflat sub patronaj UNESCO, va debuta miercuri, 5 iulie 2017, cu un spectacol al Ansamblului folcloric „Timișul”, gazda festivalului, precum și a ansamblurilor: „Zestrea Gugulanilor”–Caransebeș, „Armenișana” – Armeniș”, „Banatul” – Timișoara, Grupo „Francisco de Goya” – Spania, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico, Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia și „Doina Gorjului”- Tg. Jiu.
Joi, 6 iulie 2017, la ora 18.30, la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană, va avea loc depunerea unei coroane de flori la Monumentul Crucificării, în memoria eroilor Timișoarei, urmată de celebra Paradă a Portului Popular, care se va desfăşura pe traseul Catedrală – Operă – Catedrală – Parcul Rozelor.
În Parcul Rozelor, începând cu ora 19.30, după alocuțiunile de salut ale autorităților locale se va da startul muzicii și dansului folcloric de pretutindeni, în susținerea ansamblurilor: „Ghiocelul” – Giroc, „Edelweiss” – Deta, „Apăteana” și „Iorgovanul”– Arad, „Mladost” – Timișoara, „Lugojana” – Lugoj, „Bihorul”- Oradea, „Transilvania” – Baia Mare, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, „Ciprian Porumbescu” – Suceava,Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, „Cindrelul – Junii Sibiului” – Sibiu, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, „Mureșul” – Tg. Mureș.
Vineri, 7 iulie 2017, tot de la 19.30, în Parcul Rozelor, vor evolua ansamblurile: „Cununița”- Bănia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria, „Doina Timișului – Timișoara,Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia,„Dor Transilvan” – Cluj Napoca,Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus.

Cea de-a treia seară a festivaluluiva fi încheiată de un itinerar folcloric cu Andreea Voica și Ansamblul “Timișul”.
Spectacolul din data de sâmătă 8 iulie 2017, va începe tot de la ora 19:30, cu ansamblurile: „Timișul”- copii – Timișoara, „Cununița”- Bănia, „Eszterlanc” – Timișoara, „Kud Majdanpek” – Serbia,„Ballet Folclorico de Casanare”– Columbia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria,Grupo „Francisco de Goya” – Spania, Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico, Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus, „Dor Transilvan” – Cluj Napoca.
Ultima zi a festivalului, duminică, 9 iulie 2017, va aduce dansul, muzica si porturile tradiționale atât dimineața, de la ora 11.30, la Muzeul Satului Bănățean, cât și seara de la 19.30, în Parcul Rozelor.
REGALUL FOLCLORIC din ultima seară va fi oferit publicului de către ansamblurile: „Kud Majdanpek”- Serbia, Ballet Folclorico de Casanare – Columbia, Folk Ensemble „Balkan Youth” – Bulgaria, Grupo „Francisco de Goya” – Spania, Ġzmir Hancı Folklor ve Müzik Gençlik Kulübü (AegeanFolk) – Turcia, participanți la seminarul de folclor, Grupo Folclórico de Viana do Castelo – Portugalia, Representative Silesian Song and Dance Ensemble „Wroclaw” – Polonia, Academia de Danzas y Compañía Internacional „Desde el Alma” – Argentina, Folk Dance and Music Group „Belaya Rus” – Republica Belarus, „Gíbaro de Puerto Rico” – Puerto Rico şi Folk Dance Ensemble „University 2″ – Georgia.

Vă aşteptăm!

Președinte Festival : Pavel Dehelean
Coordonator artistic : Toma Frențescu
Prezintă : Iuliana Tudor TVR

28 IUN.

ABA Banat în exerciţiul de simulare a inundaţiilor

Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A. Banat) desfăşoară în perioada 26-29 iunie 2017 un exerciţiu de simulare, pe flux informaţional, a producerii inundaţiilor în bazinul hidrografic al râului Timiş (cu afluenţii Armenis, Râul Rece şi Nădrag) aferent judeţelor Timiş şi Caraş-Severin. Întregul scenariu al simulării se desfăşoară în ipoteza unor căderi masive de precipitaţii care duc la depăşirea cotelor de pericol (cod roşu) pe râul Timiş la staţiile hidrometrice: Teregova ,Sadova, Caransebeş şi Lugoj. Scopul exerciţiului este verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare-alarmare a populaţiei, modul în care aceste avertizări sunt diseminate până la nivelul populaţiei, modul de acţiune a Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă la primirea acestor avertizări, modul în care Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă întocmesc şi transmit rapoartele operative de la nivel comunal până la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi Sistemele de Gospodărire a Apei, măsurile ce trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru salvarea vieţii şi a bunurilor proprii. Vor fi verificate planurile de apărare la nivel local. ” Alături de ABA Banat, în acestă simulare sunt implicate Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă Timiş şi Caraş-Severin, ISU Timiş şi Caraş-Severin şi 8 Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă din ambele judeţe. Împreună trebuie să urmărim modul de conlucrare a acestor structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii și modul în care administraţia publică locală cunoaşte procedurile elaborate pentru managementul riscului la inundaţii ” a spus directorul A.B.A. Banat, dl. Titu Bojin.

Sursa:

Administratia Bazinală de Apă Banat

Compartiment Relaţii cu Presa

26 MART.

Târgul Mare de Primăvară de la Răcăşdia

Târgul Mare de Primăvară de la Răcăşdia, din judeţul Caraş-Severin, şi-a deschis porţile în acest weekend. La eveniment participa de la crescători de animale şi păsări de rasă şi curte, până la producători agricoli, apicultori şi firme cu profil agricol, de la care vizitatorii pot cumpăra furaje pentru animale, unelte şi utilaje agricole, dar şi cele necesare demarării campaniei de primăvară. Și-au anunţat prezenţa actualul ministru al agriculturii Petre Daea, dar şi fostul, Valeriu Tabără, oaspeți din Timiș din partea USAMVB Timisoara, presa de specialitate (Lumea Satului, Profitul Agricol) si nu numai. Târgul de astăzi, 26.03.2017, este organizat cu sprijinul Direcţiei Agricole Caraş-Severin.

O scurtă ENCICLOPEDIE a Comunei Răcășdia, județul Caraș-Severin.

Poziţionare geografică: Comună Răcăşdia este situată în partea de sud-vest a judeţului Caras Severin, la 65 km distanţă de municipiul Reşita şi 7 km distanţă de Oraviţa. Componenţa: Răcăşdia (reşedinţa de comună) şi Vraniut. Căi de acces: DN 57, DJ 573. Suprafaţa: 5885 ha. Prima atestare documentară a comunei RĂCĂŞDIA ,apare în anul1690,în „Istoria Judeţului Caras” a lui Pesty Frigies. Aceeaşi referire – anul 1690 – dar la comună RACASTIA, o face şi contele Marsigli – veneţian de origine – în „Dicţionarul localităţilor”. În timpul ocupaţiei turceşti, în peregrinarilor sale (1682, 1690, 1700) prin Banat, contele lasa unele însemnări numite „Conscripţio Districtum” . La recesamantul din anul 1717, comună Răcăşdia împreună cu satul aparţinător VRANIUT, au un număr de 40 de case locuite. Denumirea localităţii, deriva de la racii care se găseau în abundenţă în acea perioadă, în pârâul Răcășdiuta, pârâu ce străbate localitatea şi în momentul actual. Mai multe date despre istoria localitatii se regăsesc în monografia comunei scrisă de fostul învăţător Emilian Novacoviciu(1882-1908), în care spune că pe vatra localităţii s-ar fi găsit urme care datează din perioada romană. Este demn de reamintit faptul că, prin Răcăşdia au trecut mai multe personalităţi la începutul secolului 20, printre care menţionăm vizita generalului Makensen, care a stat câteva zile în drum spre Serbia şi vizita în 1933 a regelui Carol al III-lea şi a fiului său Mihai. Despre Vrăniut, localitate componentă, se poate spune că datează din aceeaşi perioadă, mai precis din anul 1717, când în Circumscripţia lui Marsigli apare cu 135 de familii şi 3270 de iugăre de pământ. Comună Răcăşdia beneficiază de un mediu natural curat, nepoluat, fiind situată în apropierea Munţilor Aninei şi departe de orice agent economic poluant. Hidrografic, comună este străbătută de pâraiele Ciclova şi Răcășdiuța, în lungime totală de cca. 10 km. Localitatea Răcăşdia este străbătută de drumul naţional DN 57 Timişoara – Moldova Nouă, de drumul judeţean DJ 573 D Răcăşdia – Iam şi are o reţea de cca. 10 km de drumuri comunale. Ca formă de relief predomină şesul, localitatea încadrându-se în Depresiunea Oraviţa. Tipul de soluri: brune de pădure şi cernoziomuri levigate. Localitatea Răcăşdia este situată într-un loc plăcut, cu împrejurimi atrăgătoare, aşezată la îmbinarea şesului cu dealul. Răcăşdia este una din cele mai mari comune cărășene, formată din localităţile Răcăşdia şi Vrăniuț. Comuna se afla în partea de S-V a ţării, în judeţul Caraş-Severin, aşezare marcată de Paralelă 45. Comuna Răcăşdia se învecinează cu următoarele localităţi: Broşteni, Mercinam Rusova, Nicolint, Macoviste, Ilidia, Ciclova Romană şi Oraviţa. Căile de acces în localitate sunt DN –57 care străbate localitatea de la E la V şi face legătura cu oraşul Moldova Noua ( 25 Km) înspre vest şi Oraviţa (7KM) înspre est, halta CFR care este în centru şi gara care este la 1 km de centrul comunei, având un rol important în viaţa economică a comunei, în trecut. La 15 Km, înspre vest, pe DN 57, se afla localitatea Naidăş, unde funcţionează un punct de trecere al frontierei terestru spre Serbia, iar la Moldova Noua (45 Km) se afla un punct de trecere fluvial ( graniţa tot cu Serbia)

Clement LUPU

09 IAN.

Lucrările de investiţii din cadrul A.B.A. Banat

Administraţia Bazinală de Apă (A.B.A.) Banat – Timişoara, a avut prevăzute în programul de investiţii pentru judeţele Caraş-Severin şi Timiş în acest an (2016), atât lucrări cu finanţare de la bugetul de stat pentru râurile Oraviţa, Mehadica, Dognecea Mare, Bârzava, Timiş şi Bega, cât şi lucrări cu finanţare din surse proprii ale A.B.A. Banat, pe pârâul Valea Domanului şi pârâul Valea Bolvaşniţa, inclusive lucrări de amenajare a sediilor de exploatare pentru lucrările de gospodărie a apelor şi elaborări de Studii de Fezabilitate pentru lucrări de investiţii precum: consolidare şi reprofilare rău Timiş pe sectorul Lugoj – frontiera Serbia. Obiectivul de investiţii până în prezent a fost realizat în proporţie de cca. 70%. Lucrările realizate au fost finanţate din fonduri B.D.C.E.; sunt terminate şi recepţionate, asigurând linia de apărare pe sectorul Șag – frontiera Serbia. Pentru continuarea lucrariloe este necesară procedura de achiziţie publică pentru restul lucrărilor de executat, în vederea achiziţionării de lucrări aprobate suplimentar la refacerea studiului de fezabilitate, ce depăşesc contractual iniţial. Aceste lucrări sunt pentru consolidări ale malurilor şi digurilor în sectorul din amonite pe tronsonul Lugoj-Șag şi realizarea unui dren longitudinal pe sectorul Cebza-Rudna. O altă lucrare a fost ecologizarea Canalului Bega pe sectorul Timisoara-frontiera Serbia. Până în prezent s-au recepţionat lucrările de ecologizare a canalului (dragajul şi depozitarea ecologică a malului) cu finanţare din fonduri ale Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (B.D.C.E.). Deasemenea au mai fost realizate şi finalizate lucrări de consolidare a malurilor canalului Bega ape lungimea de 6 km (ambele maluri) în intravilanul municipiului Timişoara, fiind în continuare în execuţie lucrările de reabilitare la construcţia de exploatare sediu S.H. Timiş. Pentru acest obiectiv se afla în derulare achiziţia publică pentru restul de lucrări rămase. Consolidarea şi reprofilarea canalului Bega – Timiş pe sectorul Topolovat-confluenta cu răul Timiş unde au fost realizate până acum lucrări de cca. 70%. Prima parte a lucrărilor au fost realizate din fonduri B.D.C.E., în present nu are asigurată sursa de finanţare, fiind propusă a se continua lucrările cu fonduri bugetare. În judeţul Caraş-Severin, lucrările pentru anul 2016 au fost: amenjarea raului Bârzava şi afluenţii săi pe sectorul Bocșa-Gătaia, unde această lucrare a început în anul 2012 şi a fost realizată în procent de numai 18%, lucrările au fost sistate din 2014 din lipsă de fonduri. În aceste condiţii, efectele viiturilor deulate în anul 2014 şi parţial în 2015 au determinat modificări morfologice substanţiale ale albiei minore şi majore conducând la apariţia de noi eroziuni de mal ce pun în pericol stabilitatea digurilor pe întregul sector. În luna noiembrie 2016 au fost avizaţi nidicatori tehnico-economici din cadrul Studiului de fezabilitate refăcut, în cadrul C.T.E. M.M.A.P., în continuare fiind în pregătire avizarea în cadrul Consiliului Interministerial. În ceea ce priveşte regularizarea pârâului Mehadica, lucrarea a fost începută în anul 2012 în valoare totală de 4.560.663/ 4.001.899 lei (INV/C+M), şi a fost realizată integral şi recepţionată în 07.12.2016. Regularizarea pârâului Dognecea Mare. Această lucrare a fost începută în anul 2012 şi din lipsa fondurilor a dus la prelungirea termenelor de punere în funcţiune. Anul trecut (2016) au fost allocate fondurile necesare iar lucrările au fost finalizate. La începutul acestui an – 2017 – urmează a se realiza recepţia. Lucrările executate până în present s-au comportat corespunzător, ceea ce a asigurat apărarea de inundaţii a localităţii Dognecea Mare chiar şi în condiţiile în care obiectivul de investiţii nu a fost finalizat. Refacerea lucrărilor calamitate la acumularea Oraviţa, investiţia prevede punerea în siguranţă a doua acumulări: Oraviţa Mare şi Oraviţa Mică. În cadrul acestui obiectiv, lucrările la acumularea Oraviţa Mare au fost finalizate, fiind începute şi executate parţial lucrări la Oraviţa Mică.

Din cauza lipsei de fonduri de la bugetul de stat, lucrările au fost sistate, pe de o parte şip e de altă parte ca urmare a necesităţii reaprobarii noilor indicatori tehnico-economici pentru investiţie, situaţie impusă de reevaluarea din punct de vedere tehnologic a soluţiilor de aplicat pentru execuţia punerii în siguranţă a barajului, devrsorului de ape mari şi golirii de fund. La ora actuală, indicatorii de investiţii sunt aprobaţi la valoarea totală de 25.516.260/20.294.064 lei. De la începutul lucrărilor la aceste obiective au fost executate lucrări în valoare totală de 11.400.608/10.261.443 lei. Se menţionează faptul că pentru obiectivul de mai sus menţionat nu există o garanţie sigură în ce priveşte asigurarea unei surse de finanţare, fiind în analiza surse de la bugetul de stat ori surse comunitare. Alte lucrări de investii din cadrul A.B.A. Banat – Timişoara sunt diverse studii de fezabilitate precum: apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Caransebeş – zona Aeroport – zona Caransebesul Nou, judeţul Caraş-Severin. Prin realizarea acestui serviciu de proiectare s-a avut în vedere elaborare studiului de fezabilitate pentru lucrări de apărare la asigurarea de calcul de 1 % în conformitate cu prevederile HG 846/2010 privind Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Acest studiu a fost aprobat în cadrul Consiliului Tehnico Economic ANAR în luna aprilie 2016, în present fiind în pregătire pentru avizare în cadrul Consiliului Tehnico Economic – MMAP. Alt studiu este regularizarea paraului Bucoşniţa, paraului Golet şi paraul Slatina la Slatina Timiş iar prin realizarea acestui serviciu de proiectare se are în vedere elaborarea studiului de fezabilitate pentru lucrări de apărare la asigurarea de calcul 1% în conformitate cu prevederile HG 846/2010 privind Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung. Contractul privind realizarea acestui studio de fezabilitate a fost încheiat în luna iulie 2016, în present fiind în curs de avizare în cadrul Consiliului Tehnico Economic ANAR.

Clement LUPU

Date si foto furnizate de A.B.A. Banat