05 OCT.

ABA Banat a reînnoit echipamentele hidromecanice la două baraje

Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A.Banat) a finalizat înlocuirea echipamentelor hidromecanice la barajele Giarmata şi Ianova (jud. Timiş), care nu au mai fost schimbate de la punerea în siguranţă a barajelor, respectiv anii 1970, 1971. Datorită uzurii în timp, trebuia ca aceste echipamente să fie aduse la parametri în condiţii de siguranţă, deoarece rolul acestor acumulări este de apărare împotriva inundaţiilor şi au fost proiectate pentru atenuarea undelor de viitură pe cursurile de apă Behela (în cazul acumulării Giarmata) şi Gherteamoș (în cazul acumulării Ianova). Au fost reînnoite vanele barajelor, care au rol de a regla volumul de apă din acumulare şi grătarele metalice care au scopul de a reţine plutitorii departe de aceste vane şi de golirea de fund.

“Echipamentul hidromecanic este ţinut în permanenţă sub observaţie de către angajaţii ABA Banat, pentru depistarea eventualelor fisuri, defecţiuni care nu ar mai permite să–şi îndeplinească rolul. Manevrele la aceste echipamente se fac periodic, pentru a le menţine funcţionale, si sunt stipulate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. Timp de aproape 50 de ani aceste echipamente hidromecanice şi-au făcut datoria”, a spus Titu Bojin, directorul ABA Banat.

În general, manevrele şi acţionările de echipamente hidromecanice sunt necesare pentru livrarea debitelor la utilizatorii de apă conform graficelor de exploatare, asigurarea debitelor de servitute în aval, spălarea depunerilor în zona prizelor de captare şi din golirea de fund, dar mai ales pentru reglarea nivelului în acumulare, în conformitate cu regulamentele de exploatare. Finanţarea acestor lucrări s-a realizat din fonduri proprii: 113.376, 62 lei pentru acumularea Giarmata şi 142.374,94 lei pentru acumularea Ianova. Schimbarea vanelor s-a facut cu ajutorul scafandrilor de la SALVO Timişoara. Vă reamintim că barajele celor două acumulări sunt executate din pământ, cu secţiune trapezoidală, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Compartiment Relaţii cu Presa

06 IUL.

Primul exercițiu de simulare nocturnă pentru intervenții în caz de inundații din România

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri în colaborare cu Administrațiile Bazinale Mureș, Banat și Someș – Tisa au organizat miercuri noaptea, 5 iulie 2017, primul exerciţiu de simulare interbazinal din România, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional – decizional și de intervenție operativă pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. Deasfășurarea de forțe s-a realizat pe malul drept al râului Crișul Negru pe sectorul podul CFR – podul rutier DN79, în comunele Avram Iancu şi Zerind și a antrenat forţe şi mijloace moderne de intervenţie operativă. Pentru îndeplinirea scopului exerciţiului s-a luat ca ipoteză depăşirea pragurilor critice de precipitaţii sub formă de ploaie, căzute pe un sol umed, saturat de precipitaţiile căzute anterior, însoţite de intensificări ale vântului, context în care se prognozează atingerea şi depăşirea cotelor de pericol, aferente codului rosu, pe râul Crişul Negru. Timp de 7 ore, 180 de angajați Apele Române au supraînălțat aproape 4 km de diguri pentru a proteja astfel localitațile din vecinătate. „Ceea ce a adus nou acest exercițiu a fost faptul că s-au testat sistemele de iluminat aflate în dotarea echipelor de intervenție. S-au utilizat cele mai moderne soluții de apărare precum; hidrobaraj, aerobaraj, baraj din aluminiu și baraj tip aqua stop.” director Dorel Dume A.B.A Crișuri. De asemeni au fost utilizate echipamente moderne si performante de umplut și transportat sacii cu nisip, iar noutatea exercițiului a fost sistemele de iluminat atât cele portabile, cât și cele de tip turn. S-a intervenit cu 6 autoutilitare, 4 buldoexcavatoare, o masina de umplut saci, un trailer, 4 grupuri electrogene pentru iluminat cu anexe, 25 de reflectoare, doua turnuri pentru iluminat cu inaltimea de 9 m, respectiv 12 m. Acest exercitiu a fost unul de mare anvergura care a antrenat forte masive si mijloace de interventie operativa semnificative verificand totodata modul de colaborare la inundatii intre echipele de interventie din cadrul Apelor Romane, cat si randamentul personalului in situatii de stres. Exercitiul s-a finalizat joi dimineata la ora 02:00.

Sursa:

ABA Banat – Compartiment Relații cu Presa

28 IUN.

ABA Banat în exerciţiul de simulare a inundaţiilor

Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A. Banat) desfăşoară în perioada 26-29 iunie 2017 un exerciţiu de simulare, pe flux informaţional, a producerii inundaţiilor în bazinul hidrografic al râului Timiş (cu afluenţii Armenis, Râul Rece şi Nădrag) aferent judeţelor Timiş şi Caraş-Severin. Întregul scenariu al simulării se desfăşoară în ipoteza unor căderi masive de precipitaţii care duc la depăşirea cotelor de pericol (cod roşu) pe râul Timiş la staţiile hidrometrice: Teregova ,Sadova, Caransebeş şi Lugoj. Scopul exerciţiului este verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare-alarmare a populaţiei, modul în care aceste avertizări sunt diseminate până la nivelul populaţiei, modul de acţiune a Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă la primirea acestor avertizări, modul în care Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă întocmesc şi transmit rapoartele operative de la nivel comunal până la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi Sistemele de Gospodărire a Apei, măsurile ce trebuie întreprinse de fiecare cetăţean pentru salvarea vieţii şi a bunurilor proprii. Vor fi verificate planurile de apărare la nivel local. ” Alături de ABA Banat, în acestă simulare sunt implicate Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă Timiş şi Caraş-Severin, ISU Timiş şi Caraş-Severin şi 8 Comitete Locale pentru Situaţii de Urgenţă din ambele judeţe. Împreună trebuie să urmărim modul de conlucrare a acestor structuri implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii și modul în care administraţia publică locală cunoaşte procedurile elaborate pentru managementul riscului la inundaţii ” a spus directorul A.B.A. Banat, dl. Titu Bojin.

Sursa:

Administratia Bazinală de Apă Banat

Compartiment Relaţii cu Presa

01 IUN.

Rundă de negocieri la Timişoara, între România şi Serbia, pe marginea acordului în domeniul gospodăririi apelor

În perioada 29-31 mai 2017, Administraţia Bazinală de Apă Banat (A.B.A. Banat), a găzduit cea de-a patra rundă de negociere a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, privind cooperarea în domeniul gospodăririi durabile a apelor transfrontaliere. Delegaţiile negociatorilor au fost conduse de secretarul de stat în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, doamna Olimpia Negru şi reprezentantul Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Mediului din Republica Serbia, doamna Nataša Milič. Sesiunea de lucru a început luni, 29 mai 2017, şi a fost deschisă de directorul A.B.A. Banat, domnul Titu Bojin. Acordul în vigoare între cele două state, a fost semnat în 7 aprilie 1955, la Bucureşti, şi este încă documentul oficial care reglementează colaborarea bilaterală în domeniul gospodăririi apelor de frontieră sau întretăiate de frontiera celor două state. Scopul noului acord este acela de a dezvolta relaţiile româno-sârbe pentru o gospodărire optimă a resurselor de apă, în contextul noilor tendinţe dezvoltate la nivel european şi mondial. “Din experienţa noastră şi datorită rezutatelor bune obţinute în urma aplicării Acordului în vigoare, atât noi, cât şi partea sârbă, dorim să reactualizăm acest acord, deoarece în cei 60 de ani de când funcţionează, s-au produs multe schimbări privind protecţia şi gestionarea apelor, pe care, forma actuală a acordului nu are cum să le cuprindă”, a spus directorul A.B.A. Banat, dl Titu Bojin.

Documentul stabileşte obligaţiile părţilor în domenii precum: urmărirea calităţii apelor de frontieră, schimbul de informaţii meteorologice, hidrologice şi avertizări cu privire la fenomenele periculoase extreme, poluări accidentale, apărarea împotriva inundaţiilor, aprecierea tehnică a proiectelor pentru realizarea lucrărilor comune sau de interes comun, precum şi urmărirea funcţionalităţii lucrărilor hidrotehnice. Din cadrul Comisiei mixte româno-sârbe de negociatori, au fos prezenţi şi reprezentanţi din cadrul Ministerelor de Afaceri Externe ale ambelor state, cât şi reprezentanţi din cadrul Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi ai Institutului de Gospodărire a Apelor “Jaroslav Černi”, precum şi a Companiei Publice de Gospodărire a Apelor Vojvodine din Republica Serbia.

Organizare. Administratia Bazinala de Apa Banat este sucursală cu personalitate juridică a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, care administrează aproape în totalitate apele a două unităţi administrativ- teritoriale, pe care îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodarire a Apelor Timiş (cu sediul în Timişoara) şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin (cu sediul în Reşiţa). Administrare. Administratia Bazinala de Apa Banat are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parţial. Suprafaţa totală administrată este de 18.320 km², cu o lungime a reţelei hidrografice de 6.296 km. 4 noduri hidrotehnice (Coştei, Topolovăţ, Sânmihaiu Român, Sânmartinu Maghiar); 43 lacuri de acumulare, din care 27 sunt lacuri cu acumulare nepermanentă; Bazinul Hidrografic Banat este constituit, administrativ, din judeţele Timiş şi Caraş-Severin ( integral), Arad, Gorj şi Mehedinţi (parţial)

Amenajări complexe în Bazinul Hidrografic Banat

Interconexiunea Timiş-Bega

Amenajare complexă a canalului Bega, în scopul combaterii inundaţiilor în perioade de ape mari şi a excesului de umiditate, pentru navigaţie şi pentru asigurarea necesarului de apă potabilă şi industrială pentru riverani
Tipuri de lucrări: lucrări de canalizare şi regularizare a cursului de apă pe sectorul confluenţă canal de alimentare Timiş-Bega-frontieră Serbia, lucrări de derivare din râul Timiş în Canalul Bega şi invers, lucrări de îndiguire, noduri hidrotehnice de derivare-Coştei(pe râul Timiş) şi Topolovăţ ( pe Canalul Bega)-cu rol important în alimentarea cu apă şi combaterea inundaţiilor pentru zona Timişoara, noduri hidrotehnice de biefare-U.H.E. Timişoara-cu rol major în alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Timişoara în perioade de ape medii şi mici, noduri hidrotehnice de biefare şi navigaţie-Sânmihaiu Român şi Sânmartinu Maghiar
Lucrarile hidroameliorative din zona interconexiunii Timiş-Bega au ca scop scoaterea de sub efectul inundaţiilor a unei suprafeţe de teren de cca 226.000 ha.

Amenajarea complexă Bârzava Superioară

Amenajare complexă a bazinului superior al râului Bârzava, în scopul asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială a municipiului Reşiţa şi pentru producerea energiei hidroelectrice
Tipuri de lucrări: lacuri de acumulare, derivaţii, aducţiuni, canale de coastă, instalaţii de producere a energiei electrice
Acumulările Gozna, Văliug, Secu (pe râul Bârzava) asigură cerinţele de apă la folosinţele din Reşiţa şi contribuie la valorificarea potenţialului hidroenergetic al bazinului
Acumularea „Trei Ape”(la confluenţa izvoarelor râului Timiş) suplimentează debitele de apă pe râul Bârzava
Centralele hidroelectrice Crăinicel, Breazova şi Grebla valorifică 40% din potenţialul hidroenergetic al bazinului

Reţeaua hidrologică şi hidrogeologică din cadrul Bazinului Hidrografic Banat cuprinde :

5 staţii hidrologice : Timişoara, Lugoj, Reşiţa, Oraviţa, Băile Herculane;
80 staţii hidrometrice pe râuri;
8 staţii hidrometrice în bazinul reprezentativ Sebeş;
2 staţii evaporimetrice de lac;
73 staţii automate pe râuri pentru nivel, temperatură şi precipitaţii;
22secţiuni de măsurare a debitelor la folosinţe;
65 secţiuni satelit;
84 izvoare hidrologice şi hidrogeologice;
598 foraje hidrogeologice;
49 statii automate in foraje
Infrastructura Administratiei Bazinale de Apa Banat

4 noduri hidrotehnice
35 km canale de aducţiune
1037 km regularizări de râuri
66 km consolidări de maluri
43 lacuri de acumulare
1085 km de diguri pentru apărarea localităţilor şi a terenurilor agricole
44 km canale navigabile

28 FEB.

ABA Banat a sărbătorit alături de ISU Banat Ziua Protecţiei Civile

Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) a participat azi, 28.02.2017, alături de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat (ISU Banat) la sărbătorirea Zilei Protecţiei Civile, prezentând alături de aceştia o parte din logistica de intervenţie în situația producerii unor inundații pe cursul râului Bega. Echipa de Intervenţie Rapidă din cadrul ABA Banat a instalat pe malul stâng al Canalului Bega 50 de metri de dig modular din aluminiu din cei 200 de metri, dig achiziţionat prin proiectul finanţat de IPA “ Managementul comun pentru prevenirea riscurilor în situaţii de urgenţă în aria de cooperare transfrontalieră româno-sârbă„ avându-i ca beneficiari pe ISU Banat şi ABA Banat. ABA Banat mai are 840 de metri de dig modular din aluminiu şi 1000 de metri de dig gonflabil, aceştia fiind achiziţionaţi prin proiectul WATMAN, care a fost implementat la nivel naţional de către Administraţia Naţională „Apele Române”.

“În această zi aniversară, ne bucurăm să fim alături de specialiştii de la ISU Banat, specialiştii protecţiei civile care au participat cu profesionalism şi devotament la toate misiunile de salvare a oamenilor şi diminuare a pagubelor materiale în cazuri de calamităţi”, a spus directorul ABA Banat, dl. Titu Bojin.

În această prezentare, publicului larg i s-a făcut cunoscută doar o mică parte din logistica pe care ABA Banat o deţine pentru a interveni în situaţii de calamităţi naturale (inundaţii şi poluări accidentale).

Compartiment Relaţii cu Presa – ABA Banat

Sorina Neaga