Februarie

E februarie mai rece ca oricând,
La mine-n suflet, la tine-n gând,
Un februarie banal și desfrunzit
Cândva a râs, apoi ne-a despărțit.
Plecai încet, iar eu priveam în zare
Cum umbra ta la orizont dispare,
N-aveam putere să te chem, să strig
Mă-nbrățișa tăcerea, era seară, frig…
O voce doar urla adânc în mine,
Răpusă de un februarie-n ruine.
Fără iubire, fără tine, fără glas
În urma mea nimic n-a mai rămas!
E februarie mai sumbru ca oricând,
În suflet lacrimi se aud curgând,
Clepsidrele au înghețat, s-au spart
Când, februarie, râzând, mi te-a luat! (C.H.)

Autor – CORINA HERGHELEGIU

Post Author: Clement Lupu

Colaborator în activități educaționale și culturale desfășurate în parteneriat cu Universitatea de Științele Vieții ‘Regele Mihai I’ din Timișoara.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + twelve =