ADRIAN MEDVEDI – luptă pentru cultura și tradiția din raionul Herța

Adrian Medvedi , conduce secția raională de cultură Herța de la 27 august 2014 până în prezent. Ponderea populației românești în acest raion este de 98%.
În câteva cuvinte să ne spuneți despre activitatea culturală din acest raion?
Pe parcursul acestor ani am reusit să păstram rețeaua de institutii din cultură cu toate că țara este într-o criza destul de mare din punct de vedere financiar. În raion activează la ora actuală un sistem centralizat de biblioteci cu 24 de filiale în localitățile raionului, 23 de case de cultură și trei școli de artă. În școlile de artă studiază peste 300 de elevi. Avem cinci colective populare recunoscute atât la nivel național cât și internațional. Este vorba de două orchestre de instrumente populare „VALEA PRUTULUI” din Horbova și „PLAIUL HERȚEI” din Herța. O fanfară pe lângă Casa de Cultură din Herța, Ansamblul de dansuri populare „ALUNELUL” din Horbova și Teatrul popular MIORIȚA  din Horbova – unicul teatru popular în limba română din Ucraina. În pofida greutăților financiare pe parcursul acestor peste patru ani, am reușit împreună cu Administrația raională să reparăm majoritatea căminelor culturale și să îmbunătățim starea tehnico-materială a întregului sistem al culturii din raion. Avem și multe probleme care încă nu am reușit să le rezolvăm cum ar fi lipsa instrumentelor muzicale, lipsa costumelor, avem mare nevoie de aparataj de amplificare a sunetului, boxe, mixer, microfoane etc. Ne dorim foarte mult o scenă mobilă pentru desfășurarea festivalurilor în aer liber. Acceptăm orice fel de sprijin.

Cum a fost anul 2018 pentru colectivul pe care il conduceți si ce perspective sunt pentru acest an?
Anul 2018 a fost un an destul de productiv. Colectivele noastre au participat la zeci de festivaluri locale, regionale, naționale și internaționale în Moldova, România, Grecia, unde avem acorduri de colaborare cu organizații nonguvernamentale din aceste țări. Am reușit să organizăm o noua ediție a festivalului LA IZVOARE cel mai important eveniment al anului unde au participat și oaspeți din Moldova și anume Orchestra FRUNZA DE DOR din raionul Briceni. Acest festival a devenit o carte de vizita a raionului nostru. Vreau să menționez că trei ediții consecutiv au fost organizate fără un ban din buget, toate cheltuielile au fost suferite de colectivul nostrum. La sfârșitul lunii decembrie în fiecare an organizăm festivalul obiceiurilor de iarnă unde demonstrăm datinele și obiceiurile ce țin de Crăciun și Sfântul Vasile lăsate din moși strămoși. Pentru acest an avem planificat un spectacol mare în Grecia în luna iunie. Sigur că vom participa și la celelalte manifestări în România și Republica Moldova. Vom organiza și festivalurile noastre. Sunt convins că o să avem un an mai roditor în ceea ce privește activitatea noastră.
Cu toate greutatile pe care le aveti cultura, traditiile si obiceiurile nu vor muri!
Nu mor și nici nu vor muri niciodată. Ele sunt scrise în codul genetic al românilor din această zonă.
Citind acest material, poate se găsesc români cu suflet mare să vă ajute

Speram. Dar, să știți că nu umblăm cu cerutul precum o fac unii și obțin fonduri și donații, dar nu prea se vede activitatea lor…
Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat.
Clement LUPU

DESPRE RAIONUL HERȚA

Herța (în ucraineană Герцаївський район) este unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Herța. A fost înființat la 1 octombrie 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene, apoi desființat în decembrie 1962 și reînființat la 6 decembrie 1991, fiind inclus în Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 308,7 km² și 32.316 locuitori (2001), în mare majoritate de naționalitate români. Raionul Herța este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, pe malul drept al râului Prut. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți și cu raionul Noua Suliță, în partea de vest cu raionul Adâncata, în partea de est cu raionul Noua Suliță și în partea de sud cu județul Botoșani din România. Raionul Herța este frontieră de stat cu România. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Herța era vorbitoare de română (93,82%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (4,83%) și rusă (1,21%). Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 15 societăți agricole. În raionul Herța funcționează 5 întreprinderi industriale, specializate în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Obiective turistice din raion
• Biserica „Sf. Spiridon” din Herța – construită din cărămidă în perioada 1798-1807 din inițiativa familiei Holban, cu un turn clopotniță deasupra pridvorului
• Conacul pictorului român Arthur Verona (1867-1946) din Herța – unde a fost amenajat un muzeu
• Bustul scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869) din Herța – construit din bronz și amplasat în parcul orașului
• Biserica „Ștefan cel Mare” din Movila
• – construită în anul 1440, aflată din anul 2007 în restaurare
• Biserica de lemn din Becești – construită în anul 1561
• Biserica de lemn din Mihoreni – construită în anul 1663; are și o clopotniță de lemn
• Biserica de lemn din Lucovița – construită în anul 1757
• Biserica „Nașterea Domnului” din Lunca – construită în anul 1767
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Uspenia) din Lunca – construită în secolul al XVII-lea
• Biserica de lemn din Poieni – construită în anul 1811
• Biserica de lemn din Godinești – construită în secolul al XIX-lea; are și o clopotniță de lemn
• Mănăstirea Bănceni

Personalitatea marcantă a acestui raion esteGheorghe Asachi (n. 1/12 martie 1788, Herța, Moldova – d. 12 noiembrie 1869, Iași, România) a fost un poet, prozator și dramaturg român care s-a născut la Herța, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generației pașoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică. Asachi a fost și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene.

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 3 =