Proiect agronomic unicat în Timiș, Partea a II-a

Proiectul Rețea Transfrontalieră pentru Educație și Cercetarea Resurselor Naturale (Cross-Border Network for Education and Research of Natural Resources) din cadrul Programului Interreg-IPA CBC de Cooperare Transfrontalieră România inițiat de  Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I” din Timișoara împreună cu Agenția de Dezvoltare Regională Banatul de Sud din Pancevo, tratează provocările comune în protecția și utilizarea durabilă a principalelor resurse naturale, terenuri agricole și apă, în regiunea transforntalieră a Regiunii Banatului de Sud și a județului Timiș. În aceste două regiuni poluarea nu este monitorizată sistematic. Lipsa datelor determină lipsa acțiunilor din partea utilizatorilor direcți, autoritățile și populației rezidente cu privire la protecția și  utilizarea durabilă a resurselor naturale. Prin acest proiect vor fi stabilite două sisteme de  monitorizare care vor include monitorizarea solurilor agricole și a surselor de apă din regiunea transfrontalier, privind poluarea cu metale grele.  Metalele grele sunt prezente în mod natural în sol și ape. Unele metale grele sunt indispensabile vieții, însă în concentrații mari, pot deveni toxice – cuprul, zincul, manganul, fierul etc. sunt doar câteva exemple. Există însă și o altă categorie de metale grele, care sunt toxice și în concentrații scăzute, precum cadmiu, mercur, plimb, crom. Contaminarea solului cu metale grele este una dintre problemele majore datorate poluării. Asimilarea lentă a acestor substanțe ne afectează solul, apa, aerul și sănptatea, producând modificări cronice ale sistemelor fiziologice. Apa poluată a devenit o problemă reală în ultimii ani, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru sănătatea umană. Componenții din fiecare tip de apă au valori specifice, reglementate prin documente de calitate, care se verifică și se controlează prin analize specifice.

Poluarea apei are o mulțime de cauze, poluare cu nitrați, detergenți, pesticide, metale grele și multe alte substanțe nocive, care  provin din diferite surse. Efectele poluării apelor pot fi devastatoare, iar măsurile de prevenție trebuie să fie o prioritate pentru orice persoană fizică sau societate economică. Prelevarea probelor de sol și apă a fost realizată de echipe specializate din cadrul proiectului care, cu ajutorul echipamentului adecvat, respectiv al sondelor, au recoltat probe din localitățile predefinite. Prelevarea de probe de sol va avea loc cel puțin o dată pe sezon, având în vedere că solul este  un mediu inert care  nu se schimbă rapid în timp. În ceea ce privește prelevarea probelor de apă acestea se vor efectua în fiecare lună, având în vedere că compoziția chimică a apei, în special a apei curgătoare, se modifică mai rapid în timp. După cum se știe există două variante de recoltare a probelor de sol și anume, în structura naturală și structura artificială. Recoltarea solului în structură naturală, așa cum este solul așezat în natură, interesează în special agrotehnicieni în studiile de pedologia solului, în timp ce recoltarea probei de sol în structura artificială se folosesște în cercetările de laborator și se poate realiza mau ușor. Probele de sol au fost recoltate în structura artificială pe trei adâncimi 0-20 cm, 20-40 cm și 40-60 cm. Pentru recoltarea solului în structura artificială s-au folosit două tipuri de sonde: sonda agrochimică și sonda burghiu. Ele au fost folosite în funcție de adâncimea la care sa efectuat recoltarea și în funcție de natura solului. Au fost folosite prevelatoare pentru probe de sol din gama Geoseampler cu suport pentru picior și prelevatoare profesionale pentru sol cu burghiu schimbabil. Probele au fost introduse în pungi din polietilenă pe care au fost trecute data de recoltare, adâncimea de recoltare, denumirea localității și coordonatele. Probele de sol și apă recoltate au fost aduse la laborator în vederea pregătirii acestora pentru analize. Toate probele sunt depozitate și prelucrate în condiții optime, ne-a declarat conf. univ. Florin Crista, coordonatorul principal al proiectului.

Text și foto Clement Lupu

Post Author: Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + 20 =