130 de ani de la moartea lui Eminescu

Cernăuți, 15 iunie 2019

În fiecare an, la 15 iunie are loc comemorarea lui Eminescu la Cernăuți. Eveniment ce se desfășoară atât la bustul poetului din curtea casei lui Aron Pumnul, cât și la monumentul din centrul orașului. Dacă în ceilalți ani, numărul participanților era destul de numeros, iată că de această data a scăzut la doar o mână de intelectuali români din nordul Bucovinei, unde prin cuvântările lor au elogiat opera poetului și au depus flori. Cuvântul de deschidere l-a avut  Elena Tărâţeanu, directoarea viitorului muzeu „Mihai Eminescu” din Cernăuți, care a menţionat că:  „….n-o părăseşte speranţa că va sosi şi timpul, când casa părintelui spiritual al lui Mihai Eminescu va fi renovată şi muzeul va fi inaugurat”.  Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, depunând coroana făcută din tei din Codrii Cosminului la bustul lui Mihai Eminescu, adusă de Mircea Pilat, preşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, a menționat faptul că din 25 de societăţi naţional-culturale româneşti din ţinut, doar câteva sunt prezente la omagierea poetului.  Trist, foarte trist.
Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, prezentă la manifestare împreună Ionel Ivan, consilier în cadrul consulatului, a accentuat asupra faptului că: „….noi, românii, urmează să păstrăm şi să înmulţim comoara lăsată de poet. România are fonduri pentru această casă, numai că ele nu au putut fi aduse şi puse în aplicare pentru reconstruirea ei, deoarece au fost probleme tehnice din punct de vedere al formalităţilor”.  Casa în care Eminescu şi-a găsit locaşul de studiu, alături de profesorul său de suflet – Aron Pumnul, se află într-o stare deplorabilă, dar poate fi reparată cu ajutorul tuturor. Pentru prima data,  în curtea casei lui Aron Pumnul, au fost un grup de români din, Slatina, însoţiţi de cernăuțeanul Dragoş Olaru, care au sosit la Cernăuţi pentru a vizita orașul și alte locuri istorice. Scriitorul Mihai Prepeliţă, vicepreşedintele Fundaţiei „Academia Daco-Română”, participând la manifestare la Cernăuţi, a mărturisit că planifică să editeze a treia ediţie a volumului dedicat lui Mihai Eminescu. Spre regret, casa în care a locuit Aron Pumnul se află într-o stare jalnică, nici până în prezent n-au început lucrările de renovare a ei. Vasile Bâcu, redactorul șef al ziarului Gazeta de Herța și preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Nicolae Toma, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi s-au referit în cuvântările lor la necesitatea reparării Casei Muzeu „Aron Pumnul”, viitorul Muzeu „Mihai Eminescu” și de asemenea, renovarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Crasna.  La monumentul poetului din centrul străvechiului Cernăuţi,  Corul regional „Dragoş Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea, susţinut de „Fetele din Bucovina”, conduse de Luminiţa Demianic, au cântat din lirica eminesciană. Au fost depuse flori din partea – Consulatului General al României la Cernăuți și a administrației locale, Societății Mihai Eminescu, Societatea Golgota, Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Centrul Eudoxiu Hurmuzachi, Casa Limbii Române și muzeul Mihai Eminescu, Asociația Pedagogilor din Cernăuți, o delegație din Târgoviște și Comunitatea Românilor.

Text și foto – Clement LUPU

GLOSSA

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramai la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?…
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Cand cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici incline a ei limba
Recea cumpan-a gandirii
Inspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plange, de se cearta,
Tu in colt petreci in tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat inceputul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te intreaba si socoate.
Caci acelorasi mijloace
Se supun cate exista,
Si de mii de ani incoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atat de-adese
Nu spera si nu ai teama.
Nu spera cand vezi miseii
La izbanda facand punte,
Te-or intrece nataraii,
De ai fi cu stea in frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dansii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.
Cu un cantec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste in varteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.
De te-ating, sa feri in laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramai la toate rece.
Tu ramai la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te intreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 2 =