Pe urmele lui Eminescu, la Cernăuți

În fiecare an, la 15 ianuarie românii din nordul Bucovinei, nu-l uită pe Eminescu. Şi în acest an, când se sărbătorește 169 de ani de la naşterea Poetului nepereche a fost adus un omagiu Luceafărului poeziei româneşti, prin depuneri de flori la bustul Poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul, viitorul Muzeu „Mihai Eminescu, la monumentul lui Mihai Eminescu din Centrul Cernăuţiului. În curtea casei lui Aron Pumnul, manifestarea a fost inaugurată de directoarea Muzeului „M. Eminescu” Elena Vântu-Tărâţeanu, preşedintele Societăţii Scriitorilor români din Cernăuţi Ilie Zegrea, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu” Vasile Bâcu, s-au referit la rolul lui Eminescu în cultura naţională şi europeană, romanţe pe versuri eminesciene au interpretat membrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijat de maestrul Dumitru Caulea. Însoţit de directorul Radu Cosma, de dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan, domnul Victor Alexeev, Secretar de Stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în mesajul său a specificat că renovarea Casei memoriale „Aron Pumnul” rămâne în vizorul MPRP, care va face tot posibilul ca Muzeul „Mihai Eminescu” să primească vizitatorii. Evocându-l pe Eminescu, dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, a menţionat că misiunea diplomatică română va susţine întru totul proiectele culturale ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Înalţii demnitari români, însoţiţi de funcţionari de stat ucraineni, au depus flori şi au aprins o lumânare în memoria bucovinenilor, căzuţi în luptele din estul Ucrainei.

La Gimnaziul nr.6 „Alexandru cel Bun”, oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare de gazde – elevi şi direcţia şcolii în frunte cu directorul Ion Ignat, care le-a făcut un scurt excurs în istoria instituţiei de învăţământ pe care o conduce. Dna Consul General Irina-Loredana Stănculescu a mulţumit întregii comunităţi româneşti din nordul istoric al Bucovinei, menționând că e mândră de ea, dorindu-le tuturor, ambelor popoare – şi celui român, şi celui ucrainean – pace şi linişte. Scriitorul Ilie Zegrea a prezentat oaspeţii, delegaţiile din țară, în particular pe cei din Suceava, scriitoarea şi ziarista Doina Cernica, managerul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Zbiera” din Suceava, Gabriel Cărăbuş, instituţie ce a finanţat ediţia a 2-a, după cea din 2004, „Enciclopedia Bucovinei” în 3 volume, care a văzut lumina tiparului la finele anului precedent, când românii au sărbătorit Centenarul Marii Uniri, scrisă de Emil Satco, fostul conducător al bibliotecii respective şi continuată cu noi materiale de către fiica lui, cercetătoarea Alis Niculică, care a îmbogăţit enciclopedia cu articole noi, precum, de altfel, cu informaţii despre Eminescu şi aflarea lui la Cernăuţi. De menţionat că prima lansare a celor 3 volume „Enciclopedia Bucovinei” a avut loc în ziua naşterii lui Eminescu, la Cernăuţi, prezenta lucrare fiind revizuită şi adăugită cu peste 1000 de pagini faţă de cea anterioară. Profesorul universitar Lora Bostan s-a referit la importanţa lucrării enciclopedice, expunându-şi punctul de vedere ca „Enciclopedia Bucovinei” să fie prezentată la Catedra de Filologie Română şi Clasică, iar Vasile Bâcu a vorbit despre ziaristul Eminescu, arhivistul Dragoş Olaru a evocat perioada aflării Poetului la Cernăuţi. Scriitoarea Doina Cernica a prezentat volumele „Eminescu. La Bucovina”, antologie alcătuită de criticul şi istoricul literar Nicolae Cârlan, ediţia a II-a revăzută, cu un cuvânt înainte de academicianul Dumitru Vatamaniuc, „Dulce-amar” de Bucovina, autoare Doina Cernica şi ziarista Maria Toacă, redactor-şef adjunct la „Zorile Bucovinei”. Cei patru demnitari români – dnii Victor Alexeev, Secretar de Stat, directorul Radu Cosma, Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan – au vizitat Şcoala Populară de Artă, condusă de Iurie Levcic.  Clement Lupu – Text și foto

Mihai Eminescu

Atât de fragedă…

Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc –
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.

Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană –
Unde te duci? Când o să vii?

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × two =