Temperatura în Timișoara: 26°

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Din cei 135 de deputați ai organului legislativ moldovean, 86 au votat pentru, doar 3 împotrivă – de origine rusă și bulgară, iar 36 s-au abținut. Și azi, dacă facem o excursie prin Chișinău, unele locuri sau nume ne mai amintesc de acel eveniment: Clădirea din Chișinău care a găzduit Sfatul Țării (azi sediul  Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice). Strada Sfatul Țării, a fost numită conform primului organ legislativ (Sfatul Ţării) care a fost constituit la 20 octombrie 1917. Strada 27 martie 1918, numită în cinstea evenimentului care a avut loc la această dată și anume – Actul Unirii Basarabiei cu România. Un șir de străzi ale Chişinăului poartă numele persoanelor care au participat la înfăptuirea acestui act. Mormintele de la Cimitirul Central Ortodox și azi păstrează veșnică memorie a celor care au votat Unirea în 1918.

Acțiunile dedicate zilei de 27 martie, au început în avans la Chișinău în 25 martie 2018,  printr-un miting de amploare la care au participat în jur de 3000 de persoane din România și Moldova, oameni politici de pe ambele maluri ale Prutului, lideri de la diverse organizații unioniste, primari etc. Iar, în 27 martie 2018, pe lângă alte manifestări dedicate acestei zile istorice (depuneri de coroane, colocvii etc.), în blocul central al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, str. Alexei Mateevici 111, unde acum 100 de ani s-a votat, cu 86 de voturi (dintr-un total de 135), unirea Basarabiei a avu loc expoziția fotografică – „Unirea Basarabiei cu România – primul pas spre întregirea țării. Această manifestare a beneficiat  de susținerea Primăriei Municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, editura Eurodidactica care,  desfășoară la Chișinău un proiect dedicat Centenarului Marii Uniri a Românilor de la 1918. Demersul prevede organizarea unei expoziții foto-documentare dedicată unirii Basarabiei cu Regatul României, prima dintre cele trei provincii românești care a revenit la Țara-Mamă. Astfel, într-un expozeu muzeistic remarcabil, sunt prezentate momentele-cheie ale parcursului Basarabiei, de la autonomie în cadrul Imperiului Rus (2 decembrie 1917), la proclamarea independenței (24 ianuarie 1918) și, în cele din urmă, la votul Unirii din Sfatul Țării (27 martie 1918). Pregătirea documentară a expoziției a fost realizată în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României. Toate exponatele vor face obiectul unei donații către Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (care își are sediul în clădirea Sfatului Țării), dorindu-se, prin aceasta, permanentizarea expoziției. La acest eveniment au participat istorici, profesori, studenți și elevi, precum și alți cetățeni dornici să-și cunoască adevărata istorie. Invitat de onoare a fost, acad. Răzvan Theodorescu.

Clement LUPU

Redăm mai jos declaraţia integrală citită în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău – 25 martie 2018:

 Noi, cetăţeni ai Republicii Moldova, participanţi la Marea Adunare Centenară de la Chişinău, azi, 25 martie 2018, în ajunul Centenarului Unirii Basarabiei cu Ţara, în numele nostru şi al tuturor celor aflaţi de o parte şi de alta a graniţei nefireşti de pe râul Prut, de care suntem încredinţaţi că împărtăşesc aceleaşi doleanţe cu noi, adresăm poporului român în integralitatea sa, clasei politice din cele două state în care ne găsim astăzi şi comunităţii internaţionale PROCLAMAŢIA MARII ADUNĂRI CENTENARE DIN 25 MARTIE 2018 PENTRU REUNIRE AVÂND ÎN VEDERE că în urmă cu o sută de ani, Sfatul Ţării, singurul organ suprem legislativ şi reprezentativ al Basarabiei, ales în mod democratic, care a acţionat în conformitate cu interesele fundamentale ale întregii populaţii, întrunit în şedinţă legală şi solemnă, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, în baza principiului autodeterminării popoarelor, a votat Declaraţia de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România, CUNOSCÂND că în urma votului din Sfatul Ţării, în teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor locuitorilor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală, PREŢUIND actul de mare responsabilitate şi curaj politic al oamenilor de stat basarabeni de la 1918, care au demonstrat o intuiţie politică admirabilă, în contextul în care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegrării teritoriale şi al instaurării terorii bolşevice, şi care şi-au asumat responsabilitatea pentru destinul poporului din Basarabia, CONŞTIENTIZÂND că legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România, ca unică soluţie de supravieţuire şi progres al românilor dintre Prut şi Nistru, nu poate fi nicicum pusă la îndoială, AVÂND CERTITUDINEA că guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii, FIIND ÎN ASENTIMENTUL aleşilor locali din teritoriu, care au votat Declaraţii de Unire cu România, act de onestitate, patriotism şi responsabilitate, şi care au primit răspuns imediat din partea oraşelor, judeţelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor nonguvernamentale şi a altor entităţi din România şi diaspora, care au adoptat Declaraţii de Reunire, în vederea urgentării înfăptuirii unităţii naţionale depline, CONDAMNÂND orice forme de intimidare a semnatarilor Declaraţiilor de Unire cu România din partea unor grupuri de mercenari care neagă dorinţa legitimă a cetăţenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat de drept, naţional, puternic, unitar şi prosper, ÎNDEMNÂND minorităţile entice din Republica Moldova să susţină procesele fireşti ale populaţiei băştinaşe, majoritare, de reîntregire naţională ca singură modalitate de afirmare şi dezvoltare armonioasă a tuturor, dar şi de recuperare a identităţii proprii, într-un spaţiu de cultură şi civilizaţie europeană, cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor democratice, SALUTĂM participanţii la Marea Adunare Centenară, veniţi din toate raioanele şi de peste hotare, REAFIRMĂM  dreptul poporului nostru la autodeterminare, după modelul german, fără niciun amestec din afară, APRECIEM că Anul Centenar reprezintă un moment oportun de săvârşire a unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional, PLEDĂM pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Patriei-Mamă, România, SOLICITĂM factorilor decizionali de la Chişinău şi Bucureşti să trateze Centenarul Marii Uniri cu responsabilitate faţă de soarta actualelor generaţii, dar mai ales faţă de cea a viitoarelor generaţii de pe ambele maluri de Prut. NE LUĂM ANGAJAMENTUL ca în Anul Centenarului Marii Uniri să contribuim cu toate eforturile, fiecare dintre noi şi coordonat, la reîntregirea naţională, după cum urmează: Participăm la Consultarea publică din Municipiul Chişinău şi votăm PRO Unire între 1-14 aprilie; Ne adunăm, toate colectivele şi localităţile care au declarat Unirea pe 1 iulie, la Capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, unde aprindem Flacăra Unirii; Convocăm Congresul Reîntregirii Neamului la Iaşi, veche Capitală a Moldovei, între 24-26 august; Continuăm pe 1-2 Septembrie Marile Manifestaţii pentru UNIREA PAŞNICĂ A POPORULUI NOSTRU; Dăm de ştire întregii lumi despre voinţa noastră legitimă la Bruxelles, între 24-26 septembrie, printr-o Conferinţă  Internaţională de amploare în Parlamentul European. CEREM celor două Parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru Reîntregirea naţională prin mijloacele paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actul Final de la Helsinki. VOTĂM astăzi Unirea Republicii Moldova cu România, de-a pururi şi pentru totdeauna!

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

aprilie 3, 2018

În categoria: An Centenar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *