24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române

    26992137_958704750962932_8919030189688483705_n Corespondenta din Chisinau Scurt istoric al Unirii În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat. Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României. Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia. 27336852_958704804296260_3564106035990411674_n Și la Chișinău, la 24.01.2018, Ziua Unirii a fost sărbătorită la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din sectorul Botanica, unde, de la orele 09,00  au participat cu depunere de jerbe si coroane academicianul Valeriu Matei – directorul ICR Chisinau, Mihai Cimpoi – academician. A urmat un recital de muzică susţinut de cantautorul Viorel Burlacu şi un program literar-artistic organizat de elevii liceelor din sectorul Botanica al municipiului Chişinău. De la orele 12,00, au sosit la bustul lui Cuza – elevi de la Liceul Ion Creangă (care au cântat și recitat poezii patriotice), Asociația Veteranilor de război din Transnistria, conducerile partidelor liberal și democrat liberal din Republica Moldova. Mai mulți membri ai Asociației Unirea-ODIP de la Chișinău au plecat în dimineața zilei de miercuri la Iași pentru a participa la evenimentele prilejuite de aniversarea celor 159 de ani de la Unirea Principatelor Române. ”Basarabia, după aproape 200 de ani de persecuţie şi de încercări de deznaționalizare, se poate alătura ţării mamă. Moldova de la est de Prut acum este în derivă.  Să transmitem fraţilor de peste Prut, autorităţilor române că cetăţenii României vor Basarabia acasă, cer Unirea. Unirea face puterea, iar glasul nostru comun poate răsuna cerând unirea pe 24 ianuarie în Piața Unirii”, susțin reprezentanții Asociației ”Unirea- ODIP”. Asociaţia unionistă „Onoare, Demnitate şi Patrie” (ODIP) a organizat un flashmob la Chişinău cu ocazia acestei sărbători. Evenimentul a avut loc la ora 15:00, la bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Chişinău (intersecţia bulevardului Dacia şi strada Cuza Vodă). În cadrul manifestaţiei, voluntarii ODIP vor depune flori la bust, vor desfășura 15 metri de tricolor şi vor intona cântece patriotice. Potrivit organizatorilor, evenimentul are scopul de a promova valorile naționale românești prin acțiuni culturale, slăvind faptele istorice, dar mai ales UNIREA. Clement LUPU Text si Foto

Post Author: Lupu Clement

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *