Temperatura în Timișoara: -3°

21325755_1466477830114794_1556273110_n

SOCIETATEA PENTRU CULTURĂ ROMÂNEASCĂ – MIHAI EMINESCU – din Regiunea Cernăuți, în colaborare cu societățile național-culturale româneşti din Nordul Bucovinei cu susţinerea Consulatului General al României la Cernăuţi a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”,  cu ajutorul personal al generoşilor diplomaţi, Excelenţei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, adjunctului său, Ministrului Consilier Ionel Ivan, soţiei sale Mioara, care de fiecare dată  îşi aduc aportul dezinteresat la sprijinirea sărbătorii de suflet „Limba noastră cea Română”, de data aceasta au făcut-o şi familia Abutnăriţei, dna Paraschiva şi dl Ioan, membri ai Asociaţiei „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Vasile Adăscăliţei din Dorohoi, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei şi Bucovinei”, etc. După întâlnirea cu scriitori şi oameni de cultură, lansări de cărți apărute în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017, urmată de depuneri de flori la monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi au avut loc evoluări ale artiştilor amatori şi profesionişti din regiunea Cernăuţi, România şi Republica Moldova. Din partea Consulatului General al României la Cernăuți a vorbit dl. Ionel Ivan care a evidențiat în câteva cuvinte: „Vă felicit cu această mare sărbătoare. Am mai spus-o la 31 august şi la „Zorile Bucovinei”, Limba Română este vorbită de peste 30 de milioane de oameni de pe toate continentele, atât la Bruxelles, cât şi pe muntele Athos, unde se oficiază slujbe în limba română. Rugămintea noastră este să nu vorbiţi limba română doar acasă, ci oriunde, în orice loc public, pentru că este o limbă frumoasă, este o limbă a Uniunii Europene. Sperăm cât mai curând, alături de limba română, la Uniunea Europeană se va alătura şi limba ucraineană”. Scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc în cuvântul său a spus că: „Suntem a doua naţiune în Bucovina. Mă aşteptam să-i văd aici, în primul rând, pe preşedintele Consiliului Regional, pe şeful Administraţiei Regionale, pe primarul oraşului. Şi dacă avem dureri, cine ne aude? Limba noastră e în pericol. Ce se întâmplă în şcoli? Ce se întâmplă cu noi? Cunosc vreo 9 oameni care au paşapoarte româneşti, au dat jurământul la Bucureşti, primesc indemnizaţii pentru copii din partea Statului Român, dar fac propagandă prin satele noastre româneşti pentru limba ucraineană. Dacă Statul Român le-ar retrage cetăţenia, i-ar  obliga să întoarcă banii înapoi, atunci se va mai termina. Avem şi bucurii, în toate cele 4 şcoli din Cernăuţi sunt destul de numeroase clase româneşti de-a 1-a. Altă bucurie e că un ţăran din Oprişeni a sfinţit pe cheltuielile lui bustul lui Ştefan cel Mare. O Bucovină şi o Românie nu l-au putut face în Codrii Cosmunului… Azi s-a cântat „Basarabia furată”. Domnilor! Noi deja am devenit în Cernăuţi „românii de diaspora”… Aţi plecat în ’40, ne-aţi lăsat şi aţi uitat că e teritoriu furat, ne spuneţi „diaspora”. Eu sunt băştinaş. Se face acum reparaţii la Catedrala din Cernăuţi. Poate că a venit timpul să mergem la Meletie şi să-i spunem: „Înalt Preasfinţia Voastră, puneţi inscripţia românească, cum a fost în urmă cu 100 de ani de nedreptate. Se apropie centenarul Unirii. Toţi unioniştii, ctitorii României Mari, au câte un bust pe o alee în Alba Iulia, numai Iancu Flondor nu are. Am scris un memoriu către primarul oraşului Alba Iulia şi către preşedintele Consiliului judeţean Alba, semnat de 7  societăţi… Dacă nu era Flondor nu era niciodată Bucovina unită  în 1918 cu România”. (transmiţându-i consulului Edmond Neagoe memoriul) „De câţiva ani nu văd aici nici o personalitate marcantă din conducerea judeţului Suceava, iar anul acesta nici din cea a Rădăuţiului. Ce se întâmplă? Noroc că Botoşanii e cu noi, Vatra Dornei… Jumătate din membrii Ligii Tineretului Român „Junimea” şi-au dat copiii în clase ucrainene, fiindcă limba română „n-are perspectivă”, în timp ce mulţi ucraineni dau copiii la învăţătură în cele cu predare în română. Haideţi, să fim  mai demni, să susţinem învăţământul românesc! Nu sunt 62 de şcoli româneşti, cum se spune. Dacă este o clasă ucraineană într-o şcoală românească, aceasta e o şcoală mixtă. Deci, cam 100 de şcoli avem unde se vorbeşte limba română. Să nu uităm de copiii aceştia şi de carte pentru ei…”, a încheiat Dumitru Covalciuc.

21325675_1466483340114243_1123306534_nLa organizarea manifestării au contribuit şi membrii prezidiului Societăţii printre care Gheorghe Ungureanu, vicepreşedintele Nicolae Şapcă etc, dna Ancuţa Bâcu stăruind la regizarea scenariului celei de-a 28-a ediţii a sărbătorii de suflet a graiului matern „Limba noastră cea română”. Moderatorii acestei ediții au fost tinerii Nicoleta Petriuc, studentă la Academia de Arte din Kiev, secţia vocal şi actorie, care îl are ca îndrumător şi susţinător pe românul bucovinean, cunoscutul şi îndrăgitul cântăreţ Ivo Bobul, Artist al Poporului din Ucraina, şef de catedră la respectiva instituţie de învăţământ,  şi  Denis Apetri, student la Facultatea de Filologie Română şi Clasică din cadrul Universităţii „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi. Maestrul Dumitru Caulea  care a cântat piesa “Pentru ea”, scrisă  pe versurile regretatului Grigore Vieru, în acompaniamentul membrilor Corului „Dragoş Vodă” pe care îl conduce,  frumoaselor şi talentatelor doamne „Fetele din Bucovina”, în frunte cu Luminiţa Demianic, de pe Valea Siretului, solista vocală Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, însoţită de membrii Ansamblului „Izvoraş” din Ropcea, pe care îl conduce de zeci de ani, rapsodului Nicolae Mintencu, vocea de aur a Volocii, învăţător Emerit al Ucrainei; „Ţărăncuţelor”, conduse de  Sofia Roşca din Marşinţi; Gheorghe Caulea, membru fondator al Corului „Dragoş Vodă”, tatăl talentatului dirijor Dumitru Caulea, sosit din Spania; Maria Niţu, elevă la Şcoala Medie nr.1 din Iordăneşti, care a interpretat cu talent şi suflet romanţa „Seara pe deal” pe versurile lui Mihai Eminescu, talentaţilor Victor Abutnăriţei din Târnauca, Alexandru Timcu din Hreaţca Herţei, Adriana Lupu, Ion Rubleac,  elev la Şcoala Medie nr.17 de la Roşa Stânca,  Nicoleta Petriuc, Ansamblul de dans „Ciudeenii” de la  Şcoala nr.1 din Ciudei, conduşi de Diana Meglei, Ansamblul „Poenarii”, renumiții interpreţi de muzică populară din România Alexandra DAN, Loredana Călin,  Dan DOBOȘ, Vasile Anastase TOPA.

21362923_1466483470114230_710519052_n

Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „M. Eminescu”, a dat citire apelului privind funcţionarea şi păstrarea limbii române în şcolile cu predare în limba română din regiune, adresat înalţilor oficiali ucraineni, adoptat la 31 august de Societatea „Mihai Eminescu” şi Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi:

APEL

Către conducerea regiunii Cernăuți, colectivele de pedagogi, instituțiile  de cultură,  societățile culturale  românești din regiunea Cernăuți și către toți oamenii de bună credință din ținut

În ultimii ani, odată cu încercările conducerii  Ucrainei de a efectua anumite reforme în asemenea   domenii  de importanță vitală pentru cetățenii țării cum sunt ocrotirea sănătății, învățământul, fondul de pensii, comunitățile teritorial-administrative etc. constatăm că situația noastră, a etnicilor români din Ucraina, se înrăutățește de la o zi la alta. Dacă luăm, de exemplu, numai domeniul învățământului public, suntem nevoiți să constatăm  că aria de funcționare a limbii noastre materne se îngustează cu fiecare an, numărul școlilor se reduce vizibil și  apare pericolul ca în 10-15 ani în regiunea Cernăuți, ca și în întreaga țară, să nu se mai audă vorba românească nici într-o școală. De aceea noi, participanții la sărbătoarea tradițională „Limba Noastră cea Română”, sprijinind propunerile  făcute  în timpul  dezbaterilor ce au avut loc la 31 august curent în cadrul „mesei rotunde” organizată de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți și Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” cu prilejul marcării  sărbătorii naționale –Ziua Limbii Române – , discuții privind funcționarea și păstrarea limbii române în localitățile cu populație majoritar românească din Ucraina, ne exprimăm dezacordul cu încercările repetate ale organelor  de stat regionale și raionale  de a pune diverse  piedici  în calea  copiilor și nepoților noștri  de a învăța în școli în limba maternă, inclusiv prin deschiderea în școlile cu predare în limba română  a unor clase cu limba de predare ucraineană.  Din istoria de sute de ani a învățământului  din  ținutul nostru  putem constata că așa-zisele școli mixte au frânat dezvoltarea normală a elevilor și au denaturat starea de fapt a voinței  populației băștinașe. Copii noștri, care învață în școlile  naționale cu predare în limba română,  însușesc astăzi  limba de stat la un nivel  cu nimic mai prejos de cel din școlile cu limba de predare ucraineană, astfel că nu vedem nici un motiv ca  organele de stat să nu respecte Constituția Ucrainei și să încalce în mod grosolan dreptul nostru la învățământ în limba maternă.

De acea cerem  insistent să se pună capăt procesului de deznaționalizare  a noastră prin reducerea  orelor de limbă și literatură română  în programa de învățământ și  reducerea numărului de școli  cu predare în limba română – limbă ce face parte din marea familie a limbilor din cadrul Uniunii Europene.

Totodată  sprijinim  cerința  expusă în  Scrisoarea deschisă  către directorii  liceelor, gimnaziilor și școlilor cu limba  română de predare din regiunea Cernăuți semnată de 9 scriitori români din regiune, membri ai Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina, ai Uniunii Scriitorilor din România, ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și ai Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, dată publicității anul trecut, privind completarea cataloagelor școlare în limba română. Or, până nu demult în toate școlile cu predare în limba română din Ucraina cataloagele erau completate în limba  română – limba de învățământ în aceste școli. Și credem că nu se va întâmpla nimic rău dacă vom reveni la modelul care a durat  zeci de ani, atât în timpul regimului totalitar, cât și în primele decenii de existență ale tânărului stat   ucrainean, independent și suveran. Cum s-a decis  în  cadrul „mesei rotunde” organizată cu prilejul sărbătorii naționale – Ziua Limbii Române – la 31 august curent, adresăm conducerii regiunii, în primul rând Consiliului Regional Cernăuți,  cerința ca  în ziua de 31 august să nu fie organizate diverse măsuri cu caracter organizatoric în localitățile cu populație majoritar românească la care să fie antrenați elevii și, în special, profesorii, oferindu-le și lor posibilitatea să participe la manifestările dedicate sărbătorii noastre naționale – Ziua Limbii Române. Or, până acum câțiva ani ședințele consiliilor pedagogice  din școli  nu erau  convocate  chiar în ziua de 31 august. Sperăm să fim înțeleși corect: nu cerem stabilirea unei zile de odihnă, ci doar schimbarea datei când sunt convocate ședințele consiliilor pedagogice în școlile noastre naționale. Credem că harnicii, bunii  și loialii  noștri profesori și învățători au tot dreptul să se bucure alături de ceilalți conaționali în ziua când marcăm o sărbătoare națională.

Schimbările spre care tinde tânărul stat ucrainean, aspirațiile cetățenilor noștri de a se încadra în structurile democratice europene pot deveni realitate numai cu respectarea drepturilor stipulate în Constituția Ucrainei, cu respectarea drepturilor omului și democratizarea în continuare a societății în care trăim. Iar acest lucru poate fi obținut doar prin conjugarea eforturilor  noastre comune:  ale ucrainenilor, românilor, maghiarilor,  polonezilor și ale  altor etnii din Ucraina.

 Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți

Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi 

 

Mulțumesc dlui Vladimir Acatrini din Cernăuți pentru furnizarea fotografiilor.

septembrie 6, 2017

În categoria: Românii de lângă noi

Etichete:, ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *