Temperatura în Timișoara: 12°

img_2279651_thumbs_600x440_3783311

Lume puţină la secţiile de votare din străinătate. Dacă la prezidenţialele din 2014 se stătea la coadă cu orele, acum au mai fost ceva cozi de pana la 15-20 persoane maxim doar în Republica Moldova, unde s-a înregistrat de altfel cea mai mare prezenţă la vot din Diaspora. La secţiile de votare de la Universitatea de Stat din Chișinău – Strada Alexei Mateevici 60, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, str. Maria Cebotari nr.53, nu au fost probleme de nici un fel. Cei cu care am stat de vorbă și-au manifestat interesul pentru parcursul european al Moldovei în marea familie UE cu sprijinul și pe mai departe a României, pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Votul lor a fost în marea parte pentru partidul  pe care l-au considerat că-i poate ajuta în acest demers – PMP.  Aproximativ o treime dintre alegătorii din străinătate care au votat în cadrul alegerilor parlamentare din România, au fost din Republica Moldova. Iată cui au oferit voturile cetățenii români din Republica Moldova. Conform ultimelor date oferite de Biroul Electoral Central din România, în Republica Moldova au votat 30.645 de alegători dintre cei peste 106 mii de alegători care au votat în străinătate, iar in Chisinau – 15.819.  Alegătorii din Republica Moldova au fost cei mai activi în această campanie, exprimându-și votul pentru deputații din Cameră și Senat. În Republica Moldova, cetățenii au votat preponderent pentru trei formațiuni politice. Este vorba de PMP, PNL și PSD. Potrivit rezultatelor preliminare, după prelucrarea datelor din 21 de secții de vot din Republica Moldova, cele mai multe voturi pentru Camera Deputaților au fost acumulate de partidul condus de Traian Băsescu — PMP — 8912 voturi. Pe locul doi se poziționează PNL cu 2515 voturi și PSD cu 1792 de voturi. În străinătate au fost deschise 417 secții de votare în peste 90 de țări, iar în Republica Moldova au fost deschise 35 de secții de votare, în 24 de localități.  Calendarul pentru formarea unui nou guvern intră în linie dreaptă imediat ce Biroul Electoral Central va anunța rezultatele finale ale votului. Noul Guvern și-ar putea începe mandatul cel mai devreme pe 30 decembrie 2016 și cel mai târziu după data de 3 ianuarie 2017. Dacă premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis în urma consultării cu partidele își alege echipa rapid și noul Cabinet este votat de Parlament, noul Guvern va depune jurământul pe 30 decembrie.

15/16 decembrie: BEC anunţă rezultatele finale

19 decembrie: noii parlamentari depun jurământul

20 – 21 decembrie: consultări la Cotroceni

21 -22 decembrie: Klaus Iohannis desemnează noul premier

23 decembrie – 29 decembrie: premierul îşi alege echipa, audieri şi vot în Parlament

30 decembrie: depunerea jurământului

Însă, dacă alegerea noilor miniștri va dura mai mult atunci noul Guvern își va începe mandatul după data de 3 ianuarie, adică în prima săptămână din noul an.

15/16 decembrie: BEC anunţă rezultatele finale

19 decembrie: noii parlamentari depun jurământul

20 – 21 decembrie: consultări la Cotroceni

21 -22 decembrie: Klaus Iohannis desemnează noul premier

23 decembrie – 3 ianuarie: premierul îşi alege echipa

după 3 ianuarie: audieri, vot în Parlament şi depunerea jurământului

Clement Lupu

decembrie 12, 2016

În categoria: Noutăți

Etichete: , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *