Temperatura în Timișoara: 30°

 botos

 

„Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia «Dacia» – 15 ani de activitate în comunităţile Româneşti din Transcarpatia”  07.10. – 09.10.2016 Apşa de Jos – Slatina

De fiecare dată când pregăteşti o manifestare de gândeşti ca totul să fie bine, dar în primul rând te gândeşti la invitaţi, în aşa fel încât, în urmă întrunirii, să le rămână amintiri frumoase. Aşa facem noi cei din partea dreaptă a Tisei – Maramureşul istoric.
În 7 octombrie au început să sosească oaspeţii, unii pentru prima dată, dar majoritatea au vizitat zona noastră de mai multe ori. Aşa cum era programat cu toţii ne-am încadrat în program şi după masă am vizitat Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia, instituţie privată care se află la Apşa de Jos, str. Borcaniuca, nr. 17, raionul Teceu. Muzeul este dedicat românilor din partea dreaptă a Tisei, dar acoperă toată Transcarpatia – acolo unde au fost urme româneşti şi încă se păstrează suflet românesc, mă refer la localităţile unde au dispărut românii şi la românii Volohi din Transcarpatia. De fiecare dată când avem oaspeţi la muzeu ne străduim să le aducem la cunoștință tot ce a fost legat de viaţa românilor din partea dreaptă a Tisei, dar în primul rând le povestim istoria noastră, pe care am trăit-o pe parcursul anilor… alături de alte popoare şi de fiecare dată suntem înţeleşi. Atragem atenţie la ultimă sută de ani când le spunem tuturor că din 1 decembrie 1918 şi până în 26 iulie 1921 teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina, cu raioanele Rahău (Rahiv), Teceu (Teaciv) şi Hust (zona istorică a Maramureşului de nord cu plasele Rahău, Taras, Teceu şi Hust) au făcut parte de facto şi de iure  din componenţa Statului Român, judeţul Maramureş. ( Punct de vedere asupra statului românilor din Transcarpatia (Ucraina), Academia Română – Filiala Cluj Napoca, Institutul de Istorie „Gheorghe Bariţiu” Cluj Napoca, 23 iulie  2015, Directorul Institutului, prof. Dr. Nicolae Edroiu, Membru Corespondent al Academiei Române). Ne bucurăm că toţi ne înţeleg, dar nu putem să înţelegem noi de ce cei de la Bucureşti nu ne aud. Oare noi avem diferite istorii, vorbim diferite limbi? Noi suntem şi ne mândrim că suntem români. Limba maternă este limba română, aşa ne-a fost lăsată porunca strămoşească – şi cine nu înţelege ce înseamnă porunca – îi rog să se documenteze, poate să „limpezesc” şi atunci ne vor înțelege. Oaspeţii au vizitat localitatea Apşa de Jos, unele locuri istorice, mulţi s-au foto-documentat lângă primărie, pentru că de asupra capului fâlfâie drapelul statului Ucrainean şi drapelul Apşei de Jos – tricolorul. De acum, seara, participanţii au avut posibilitatea să-şi „toarcă” părerile  şi să răsfoiască cărţile vechi şi cele din biblioteca muzeului. Totul s-a finalizat târziu. A două zi, de dimineaţă, românii din Transcarpatia au început să se adune la Complexul hotelier „Slatina – Resort”, oaspeţii din afară cu popasuri prin vama Sighet-Slatina. După sosirea lor la Slatina nu am auzit că au fost probleme la vamă, înseamnă că încet totul se civilizează. Sala pentru manifestare era de acuma pregătită şi îşi aştepte oaspeţii. Fiecare a avut posibilitatea  să se plimbe prin istoria unirii pe parcursul celor 15 ani vizitând expoziţia dedicată „Dacia – 15 ani de activitate în comunităţile româneşti din Transcarpatia”. La ora 11.00, conform programului, a fost deschisă oficial manifestarea. Ne-am bucurat de oaspeţii sosiţi, în primul rând de misiunile diplomatice ale României din Ucraina. Ne-au făcut  o mare cinste tuturor românilor din Transcarpatia: Dr. Gheorghe Anghel, Ministru Consilier, Ambasada României la Kiev, Dr. Emil Rapcea, Consul General al României la Odessa, Dr. Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, Aurelian Rugină, Consul – Consulatul General al României la Cernăuţi, Gabriel Nicola, Consul – Consulatul României la Solotvino, Valer Marian, Senator – Parlamentul României, Cornelia Negruţ, Deputat – Parlamentul României, Radu Baltaşiu, Director – Institutul Cultural Român din Bucureşti, Dr. Ion Popescu, membru Asociat de onoare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Preşedintele Comunităţii Româneşti din Ucraina. Ne-am bucurat de delegaţiile sosite din diferite culturi ale Patriei-Mame, majoritatea au fost prietenii noştri care pe parcursul anilor sunt alături de noi.

Le mulţumim din suflet tuturor delegaţiilor:

Timişoara – Benedict-Clement Lupu, jurnalist, Timișoara;

Târgu Ocna – Ștefan Silochi, primar Târgu Oсna; Dorina Silochi, Târgu Oсna; Bucur Aurel, consilier Târgu Oсna; Barna Liliana, consilier Târgu Oсna.

  1. Moldova, Chişinău – Dinu Rusu, jurnalist, R. Moldova, Chișinău;

Oradea – Tiberiu Moraru, Oradea; Marinela Moraru, Oradea; Maria Matei, Oradea; Mihai Matei, Oradea; Ovidiu Bâncescu, istoric, Oradea; Elizabeta Gavriș, profesor, Oradea; Daniel Bizău, preot, Oradea; Gheorghe Vasile Petrilă, Oradea;

Satu Mare – Dr. Viorel Ciubotă, Muzeul Județean Satu Mare;

Cluj Napoca – Victor Vizauer, istoric, Cluj Napoca;

Negreşti Oaş – Dr. Natalia Lazăr, Negrești Oaș, director Muzeul Țării Oașului; Mihai Big, consilier Primăria Negrești Oaș; Vasile Albiciuc, Negrești Oaș; Vasile Pop, Negrești Oaș; Livia Pop, Negrești Oaș; Cristian Pop, Negrești Oaș;

Baia Mare – Dr. Teodor Ardelean, Director Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”; Dr. Ilie Gherheș, Lector univ. Universitatea Baia Mare; Cristina Gherheș, prof. Baia Mare; Delia Suiogan, Baia Mare; Angela Buciu, Baia Mare; Mihai Cosma, Baia Mare; Sorin Suiogan, Baia Mare; Marius Lazăr, preot Baia Mare; Adrian Marchiș, jurnalist, Baia Mare; Florin Gogota, istoric, Baia Mare;

Sighetu Marmaţiei – Timur Chiș, Sighetu Marmației; Toader Șuștic,  Sighetu Marmației; Dr. Boroica Ioan, Sighetu Marmației; Liviu Șiman, jurnalist,  Sighetu Marmației; Ion Huzău, jurnalist, Sighetu Marmației; Alin Pralea, istoric, Sighetu Marmației;

Petrova – Dr. Ioan Petrovai, Petrova; Ion Gheorghe Petrovai, profesor, Petrova; Măricuța Petrovai, istoric, Petrova;

Mulţumim autorităţilor statului ucrainean că au răspuns pozitiv şi au fost alături de noi.

D-lui Palajineţi Mihailo, şef adjunct Administraţia Raională Teceu,

D-lui Vasile Gudac, seful secţiei de Cultură, Administraţia Raională Teceu,

D-lui Taras Daţio, lector univ. Universitatea Naţională de la Ujgorod.

Mulţumim oaspeţilor sosiţi din regiunea Cernăuţi: Aurica Bojescu, secretar responsabil; Petru Posteucă, Cernăuți; Viorica Predie, Cernăuți; Elizaveta Penteleiciuc, Cernăuți; Mihai Bojescu, Cernăuți; Elena Cârciu, Stănești, Cernăuți; Ion Sucevanu, Cernăuți; Adrian-Mihăița Dragomir, Cernăuți; Nicolae Toma, Cernăuți; Felicia Toma, Cernăuți.

Odesa – Elena Rapcea, Odessa;  Ilie Dascălu, Odessa.

Poroşcovo – Vasile Lacatoş

Mulţumim reprezentanţilor românilor din Transcarpatia care ne-au onorat cu prezenţa:

Cărbuneşti – Vasile Popovici, director Școala Cărbunești;

Bouţu Mare – Gheorghe Opriș, director Școala Bouțu Mic; Ion Gandic, profesor Bouțu Mic; Ileana Gandic, jurnalist publicația „Apșa” Bouțu Mic;

Strâmtura – Dumitru Buga, director Școala Strâmtura; Dorel Creț, profesor Școala Strâmtura; Vasile Buga, primar, Strâmtura;

Podişor – Larisa Covaci, director Școala Podișor; Vasile Covaci, Podișor; Dumitru Furt, profesor Școala Podișor; Ileana Furt, felcer, Podișor;

Topcino – Maria Dan, bibliotecară, Topcino; Rodica Zmâcalo, director Școală Topcino; Alexandru Opriș, primar Topcino;

Plăiuţ – Nuțu Dan, director Școala Plăiuț; Aurica Dan, profesoară Școala Plăiuț;

Apşa de Mijloc – Nuțu Stan, poet, Apșa de Mijloc; Nuțu L. Pop, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Mijloc;

Biserica Albă – Mihai Clementiev, director Școala Biserica Albă; Gheorghe Moiș, poet, Biserica Albă; Lidia Moiș, prof. Biserica Albă;

Slatina – Adriana Pop, director liceu, Slatina; Anuță Filip, bibliotecară, Slatina; Anica Bococi, președinte Asociația Solotvino – Maramureș; Olimpia Popovici, Slatina; Iaroslav Popovici, Slatina; Gheorghe Uhali, primar, Slatina; Mihai Opriș, director Școala Slatina; Liviu Țiple, Slatina; Ion Șiman, Slatina; Ion Șiman a lui Ion, Slatina; Gheorghe Șiman a lui Ion, Slatina;

Apşa de Jos – Maria Moiș, Apșa de Jos; Elena I. Botoș, Apșa de Jos; Svetlana Marina, director adjunct Școala Apșa de Jos; Vasile Marina, Apșa de Jos; Gheorghe Pașcu, viceprimar, Apșa de Jos; Ion Borca, Apșa de Jos; Ion Marina, Apșa de Jos; Ileana I. Marina, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Jos; Vasile V. Marina, jurnalist publicația „Apșa”, Apșa de Jos; Anghelina Iovdii, Apșa de Jos; Ion M. Botoș, președinte URRdT „Dacia”.

Manifestarea a fost deschisă cu intonarea imnurilor de stat ale Ucrainei şi României, apoi a fost marcat un moment de reculegere în amintirea prietenilor care ne-au părăsit trecând în lumea veşniciei:

Membrii Consiliului Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»

  • Ion M. Filip, Apşa de Mijloc, om de afaceri,
  • Vasile Tegza, Gruşevo, director, muzeul privat «Sribna Zemlea».

Membrii de onoare a Consiliului Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»:

  • Constantin Malinaş, Oradea, director, Biblioteca Judeţeană „Gh. Şincai”,
  • Mihai I.Vlad, Târgovişte, preşedinte, Fundaţia Culturală „La noi acasă”.

Membrii Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia «Dacia»:

  • Vasile Borca, profesor, Apşa de Jos,
  • Ion Mihalca, jurnalist, Apşa de Jos,
  • Mihai Şiman, profesor, Apşa de Jos,
  • Nuţu Marina, medic, Apşa de Mijloc,
  • Nuţu Dan, jurnalist, Dobric.

Pe urmă am trecut la programul manifestării Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia «Dacia»  – 15 ani de activitate în comunităţile Româneşti din Transcarpatia şi seminarul „Asociaţii Româneşti din Ucraina”.

Timp de cinci ore a avut loc prima parte a manifestării, majoritatea au avut cinstea de a vorbi. Sufletul participanţilor a fost îndulcit de folclorul maramureșean în frunte cu d-na Angela Buciu sosită de la Baia Mare. Alături de ea a fost d-na Ileana Botoş, Anghelina Iovdii, Aurel Bodnar şi grupul condus de Ion Şiman de la Slatina (Stângaciu).

Partea a doua a avut loc după masă şi a început cu semnarea în cadrul seminarului a 5 acorduri cu asociaţii ale comunităţilor româneşti din Ucraina şi 5 parteneriate cu asociaţii din România având ca scop întărirea capacităţii organizaţionale a asociaţiilor din Ucraina şi Romania.

 

Acorduri de parteneriat

În cadrul Seminarului internațional „Asociații Românești din Ucraina”, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” a semnat:

5 acorduri cu Asociații românești din Ucraina

  1. Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Aurica Bojescu;
  2. Clubul Cultural –Sportiv „Dragoș Vodă”, Cernăuți, regiunea Cernăuți, președinte Viorica Pridie;
  3. Uniunea Asociațiilor Românești „Pentru Integrarea Europeană, Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Elizaveta Penteleiciuc;
  4. Clubul Regional „Magistru” Hliboca, regiunea Cernăuți, președinte Petru Posteucă;
  5. Societatea jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Cernăuți, regiunea Cernăuți, președinte Nicolae Toma.

 

5 acorduri cu Asociații din România

  1. Fundația Culturală PRO UNIОNE, Baia Mare, jud. Maramureș, președinte Ilie Gherheș;
  2. Asociația Morărița, Oradea, jud. Bihor, președinte Tiberiu Moraru;
  3. Asociația Culturală „Mara Oaș”, Negrești Oaș, jud. Satu Mare, președinte Natalia Lazăr;
  4. Centrul de Ecologie și Turism Maramureș Sighetu Marmației, jud. Maramureș, președinte Chiș Vasile Timur;
  5. Asociația Culturală „Familia Română” Baia Mare, jud. Maramureș, președinte Teodor Ardelean.

 

După iscălirea acordurilor s-au început discuţiile legate de activitatea asociaţilor şi problemele care sunt azi mai acute. Problema românilor din Transcarpatia cea mai dureroasă azi este că Statul Român nu doreşte recunoaşterea acestora; amintim că documentele istorice sunt de partea românilor în frunte cu Academia Română. Atunci ne întrebăm de ce? Noi nu cerem nimic, noi dorim să primim ceea ce au pierdut bunicii noştri, ceea ce niciodată nu li s-a luat – acel statut -, nici atunci la despărţire – 26 iulie 1921, din partea Statului Român, nici din partea Statului Cehoslovac. Pentru aceasta vrem şi noi, românii, să primim înapoi statutul nostru pierdut. Nu vă cerem scuze, cred că avem acel drept istoric. La aceasta întrunire istorică a luat naştere un apel către structurile de stat din România. A fost făcută o adresare deschisă în legătură cu faptul că în anul 2018 tot neamul nostru va sărbători 100 de ani de la Marea Unire – 1 decembrie 1918. Românii din Ucraina ar dori ca fiecare delegat cu drept de vot (deputat) care a participat pentru a vota Rezoluţia de la Alba Iulia prin care s-a pecetluit pe vecie unirea Transilvaniei cu Regatul Român (1228 deputaţi), la o sută de ani să aibă un monument funerar şi o cruce. Noi cei care ne aflăm în vecinătatea României, adică cei care formează „cununa neamului”, să avem posibilitatea dacă vom ajunge în România să depunem câte-o floare la mormintele eroilor neamului. Dorim ca în numele românilor din Transcarpatia să mulţumim tuturor participanţilor pentru efortul depus la participarea istorică. Manifestarea istorică a dat posibilitatea tuturor la o mai bună cunoaştere, a dat posibilitate diplomaţilor români să cunoască mai de aproape românii din Transcarpatia şi tot odată să vadă că maramureşenii nu se deosebesc cu nimic de cei din zone locuite compact de români. Cu toţii vorbesc una şi aceeași limbă – limba română şi sunt mândri că sânt români, dar zona este specifică şi are ceva la mijloc – multă apă a curs pe Tisa de la despărţire, românii au trecut prin multe sisteme politice dar totdeauna au rămas cu capul sus – despărţirea a fost dureroasă. Pentru aceasta Mihai Marina, diacul de la Apşa de Jos a plecat la Bucureşti şi a cumpărat clopote pentru biserica veche (1561). Clopotele erau interzise la export. A apelat la Nicolae Iorga şi la Octavian Goga, pe care îi cunoştea personal şi cărora le-a spus: „Dacă ne-aţi lăsat în ţară străină, vrem cel puţin clopotele să ne cânte româneşte, de aceea le-am cumpărat de la Bucureşti”. Şi azi clopotele de la Apşa de Jos ne cântă româneşte. Invităm „prietenii” de la Bucureşti care ne umilesc şi încearcă să ne fure statutul nostru ca foşti cetăţeni ai statului român să ne viziteze aici, la noi acasă. Noi nu ne vom împăca niciodată cu ceea ce îşi doresc ei – noi am fost, suntem şi vom fi români.

 

Dimineaţa, în data de 9.10.2016, după micul dejun, oaspeţii s-au îndreptat spre bisericile de la Apşa, au stat la slujbă. După ce au auzit clopotele cântând româneşte cu toţii ne-am îndreptat spre vamă Slatina-Sighet, convinşi că aici în partea dreaptă a Tisei cântă clopotele frumos româneşte.

 

Ion M.Botos

 Preşedinte URRdT „Dacia”      

  Coordonator proiect

octombrie 29, 2016

În categoria: Românii de lângă noi

Etichete: , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *